UCIDEREA

UCIDEREA
1991. -Uciderea este ridicarea vieţii aproapelui făţiş sau întru ascuns, viaţă de care dispune numai Dumnezeu: "Să nu ucizi" (Ex. 20, 13) adică să nu nimiceşti pe omul asemenea ţie, căci distrugi făptura cea bineplăcută lui Dumnezeu. "Nu orice ucidere este păcat, ci numai uciderea unui nevinovat, iar cea legiuită este îngăduită numai stăpînilor" (Const. Apost. VII, 2). "Dregătorii nu sînt de temut pentm faptele cele bune, ci pentm cele rele. El este slujitoml lui Dumnezeu pentm binele tău. Dacă faci răul teme-te căci nu în zadar poartă sabia. El este în slujba lui Dumnezeu ca să-l răzbune şi să pedepsească pe cel ce face rău" (Rom. 13,34; I Reg. 15,33).
1992. -"Dacă vreun cleric ar lovi pe cineva în gîlceavă şi-l va omorî dintr-o lovitură grăbită, să se caterisească pentm neînfrînarea sa; iar de vafi laic să se afurisească". -Apost. 65.
1993. -"Cu privire la uciderile cele de voie, vinovaţii să se canonisească toată viaţa îngenunchind, iar de sfînta împărtăşanie să se împărtăşească la sfîrşitul vieţii lor". -Ancira 22.
1994. -"Cu privire la uciderile cele fără de voie hotărîrea de odinioară pomnceşte ca cei vinovaţi să se învrednicească de sfînta împărtăşanie în al şaptelea an, potrivit treptelor hotărîte (ale canonisirii), iar în a doua hotărire (necunoscută istoric) se pomnceşte să se canonisească numai cinci ani". -Ancira 23.
1995. -"Cel ce a lovit cu securea pe femeia să este ucigaş. Şi pe bună dreptate ai cerut ca să-ţi vorbesc mai pe larg despre toate acestea, pentm că este o mare deosebire între uciderile cele de voie şi cele fără de voie". -"Se cheamă ucidere fără de voie cînd cineva a amncat o piatră asupra unui cîine sau într-un copac şi din întîmplare loveşte un om, intenţiunea a fost îndreptată contra animalului, sau a scutura fructe din pom, însă întîmplarea a făcut ca piatra să lovească şi să ucidă un om. Deci, această ucidere este fără voie. Aceeaşi apreciere se face şi cînd cineva voieşte să pedepsească pe cineva cu toiag sau cu biciul şi deşi nu l-ar lovi tare, totuşi cel lovit ar muri, fiindcă după intenţie, el a voit să îndrepte pe cel ce a greşit, dar nu să-l omoare".
"Deasemenea, este ucidere fără de voie în cazuri de încăierare. Cînd cineva ucide apărîndu-se de altul şi lovindu-l cu lemnul sau cu pumnul la părţile primejdioase (ca tîmple, ochi, etc.) numai că să-l pedepsească, dar nu să-l omoare; însă aceasta se apropie de uciderea de voie pentm că n-a voit să fie atent din ură la păstrarea vieţii potrivnicului. La fel este (în cazuri de lucrări) cînd cel ce se răzbună cu duşmănie se foloseşte de lemn sau piatră mare (la şantier) pe care a prăvălit-o peste potrivnic şi în loc numai de a-l pedepsi îl ucide, deasemenea este o ucidere fără de voie fiindcă una a voit şi alta a făcut în mînia sa".
"însă cel ce a întrebuinţat sabie sau altceva de felul acesta, nu are nici o iertare, mai ales cînd el a amncat cu securea, deoarece nu a lovit cu mîna ca să poată stăpîni măsura unei lovituri uşoare, ci el a şi amncat ca şi cu greutatea şi iuţeala fierului să dea lovitură sigură spre moarte".
"Uciderea făcută de tîlharii şi jefuitorii războinici este întru totid intenţionată, căci aceşti criminali ucid pentm pradă, ferindu-se de a fi prinşi; iar cei ce merg în luptă pentm ucideri şi jaf nu se duc numai ca să pedepsească şi să înfricoşeze, ci ca să şi omoare pe cei ce li se împotrivesc".
"Cel care ar pregăti oarecari băuturi a căror putere nu o cunoaşte şi deci ar ucide pe cei ce le ia, o socotim ca o ucidere de voie. Acest lucm îl practică, de multe ori femeile care fac descîntece şi legături vrăjitoreşti, încercînd să atragă pe unii spre dragoste, le dă astfel de băuturi ca să li se întunece minţile. Deci, ele sînt ucigaşe, deşi una au voit şi alta au făcut. Deci şi femeile care dau băutură pentru pierderea pnincilor (avort) sînt ucigaşe de voie atît ele cît şi femeile care iau astfel de băuturi". -Sf. Vasile 8.
1996. -"Cel care a ucis fără de voie s-a pocăit îndeajuns în cei unsprezece ani. La aceştia să aplicăm legea lui Moise (Deut. 25,1-5), în care se spune că cel ce a fost bătut, dar apoi s-a sculat şi a umblat pe picioare în toiag deşi va muri mai apoi, să nu fie socotit ca ucis. Iar dacă nu se va mai scula şi după bălaie va muri, bătăuşul va fi socotit ca ucigaş însă după intenţiune fără de voie". -Sf. Vasile 11.
1997. -"Cel ce a lovit de moarte pe aproapele este ucigaş, fie că el a provocat şi început bătaia, fie că s-a apărat fiind atacat". -Sf. Vasile 43.
1998. -"Femeile care n-au purtat grijă de copilul său de curind născut în călătorie, deşi a putut să-l salveze, înadins la neglijat socotind astfel că îşi va acoperi păcatul, ori cu intenţiune dobitoeească şi neomenoasă a făcut aceasta, să se judece ca o ucigaşă. în caz că copilul a murit fiindcă mama lui n-a putut să poarte grijă de copil din cauza pustietăţii şi a lipsei de cele necesare, ea va avea iertare". Sf. Vasile 52.
1999. -"Despre deosebirile uciderilor fără de voie ştiu că am scris mai înaintea evlaviei tale (c. 8) după cîte mi-a fost cu putinţă şi nu pot să spun nimic mai mult despre aceea; deci, rămîne la chibzuinţă ta ca potrivit cu împrejurările, epitimiile să se lungească sau să se scurteze". -Sf. Vasile 54.
2000. -"Cei ce pleacă de voie să lupte împotriva tîlharilor dacă sînt laici se opresc de la împărtăşire (c. 13) iar dacă sînt clerici să se caterisească din treapta lor căci zice: "Cel ce scoate sabia de sabie va muri" (Matei 26, 52) -Sf. Vasile 55.
2001. -"Cel ce a ucis cu voia sa şi apoi s-a căit va fi neîmpărtăşit cu cele sfinte douăzeci de ani astfel împărţiţi: patm ani trebuie să se tînguiască plîngînd în afară la uşa Bisericii şi mgîndu-se de credincioşii care intră în ea să se roage pentm el, mărturisindu-şi păcatele (adică spunîndu-le ce păcat a făcut). După aceşti palm ani vafi primit între cei ce ascultă timp de cinci ani intrînd şi ieşind cu ei. Apoi şapte ani va sta împreună cu cei ce se roagă în genunchi. Palm ani va sta împreună cu cei credincioşi, dar nu se va împărtăşi cu sfintele taine pînă nu se vor împlini aceşti douăzeci de ani". -Sf. Vasile 56.
2002. -"Cel ce a ucis fără voie, zece ani nu se va împărtăşi cu cele sfinte, astfel: doi ani adică se va tingiri, trei ani va petrece între cei ce ascultă şi patru ani va îngenunchia şi un an va sta împreună şi apoi va primi cele sfinte". -Sf. Vasile 57.
2003. -"Acum trebuie a se examina şi slăbiciunile părţii sufleteşti a irascibilităţii, pentm ca să putem cunoaşte păcatele în care vom putea cădea prin mînie, cînd facem o rea întrebuinţare a ei. întmcît păcatele ei sînt de mai multe feluri, Părinţii n-au cercetat în amănunţime lucmrile pentm vindecarea tuturor acestor păcate. Scriptura opreşte nu numai lovitura dată cu mînie, ci şi orice ocară şi hulă prin cuvinte (Colos. 3, 8). Canoanele au precizat doar pedepsele pentm. ucidere. N-au făcut deosebire între uciderea de voie şi fără de voie. Uciderea de bună voie presupune un plan premeditat al crimei după care ea se execută. Deasemenea, cel ce loveşte şi este lovit într-o încercare în care împrejurare el dă cu mîna (mînie) să lovească de moarte, trebuie să fie socotit între cei ce au ucis cu voie. Cînd cineva este stăpînit de mînie şi se lasă dus de furiile ei, el nu se mai gîndeşle la nenorocitul rezultat, încît crima săvîrşită într-o gîlceavă trebuie să fe socotită ca o crimă de bună voie şi nici de cum ca o faptă săvîrşită la întîmplare. "Faptele cele fără de voie au semnele lor distinctive ca de exemplu cînd cineva îşi îndreaptă intenţiunea spre o altă treabă şi fără a se gîndi el ucide un om".
"Pentm vindecarea păcatului uciderii de voie se statornicesc trei perioade de timp: Vor fi opriţi de a intra în Biserică şi afurisiţi din comunitatea creştină timp de nouă ani; alţi nouă vor asculta Scripturile în Biserică (pînă după Evanghelie) şi li se va ridica afurisirea revenind în obştea creştină apoi vor îngenunchia alţi nouă ani (la liturghie) cu ceilalţi penitenţi şi apoi vorfi împărtăşiţi cu cele sfinte. Păstond bisericesc după rîvna întm pocăinţă a penitentului va putea să scurteze timpul şi în loc de nouă ani, la fiecare treaptă va orîndui opt, sau şapte, sau cinci, dacă devotamentul pocăinţii suplineşte timpul şi prin rîvna de îndreptare ar întrece pe cei ce se curăţă pe sine mai cu nepăsare".
"Uciderile fără de voie merită îngăduinţă dar nu şi laudă. Dacă cineva s-a dovedit că a ucis fără de voie cel vinovat, dacă este cleric va fi lepădat de haml preoţiei devenind ca un mirean. Astfel, canoanele au hotărît pentru cei ce ucid fără voie acelaşi timp ca şi pentru curvie (de nouă ani) ţinîndu-se seama de hotărîrea şi voinţa lui de îndreptare. Dacă pocăinţa lui este sinceră, timpul de pocăinţă se va scurta şi vafi admis mai repede la sfintele taine".
"Dacă cineva este gata de moarte, mai înainte de a-şi tennina timpul de pocăinţă prescris de canoane, Părinţii îngăduie ca să fe împărtăşit, pentm ca el să nu fie lipsit de hrana vieţii în lunga şi îndepărtata sa călătorie. Dacă după împărtăşire el se face sănătos, el îşi va continua mai departe aceeaşi canonisire de mai înainte". -Sf. Grigore de Nissa 5.
2004. Noi excludem de la împărtăşire timp de cinci ani pe
ucigaşul cu premeditare, iar pe cei fără de voie trei ani, dacă după
masa de Seară, ucigaşul va mînca hrană uscată şi se va sili să facă
zilnic cîte trei sute de metanii. Dacă va petrece întm lenevire să
împlinească hotărîrea părinţilor" (Sf.Vasile 56) -I. Post. 32.
2005. -"Canonul 13 al Sf. Vasile înlătură de la împărtăşire timp de
trei ani pe cei ce ucid (cu pofta) în război. In canonul său 55 la fel şi
pe cei ce ies împotriva tîlharilor, iar clericii se caterisesc", -l. Post.32.
2006. -"Femeia care adoarme asupra pruncului şi-l înăbuşe, după trei ani să se învrednicească de împărtăşire, depărtîdu-se în anumite zile rînduite de cărnuri şi de brinză şi celelalte toate împlinindu-le cu osteneală. Iar dacă din lenevire şi din neînfrinarea născătorilor s-a întîmplat aceasta se aseamănă cu uciderea intenţionată. Dacă fapta s-a făcut din viclenia vrăjmaşului atunci femeia este vrednică de iertare dîndu-i-se canonisiri potrivite, fiindcă a pătimit aceasta, poale şi din cauza altor păcate, pentm care hand a părăsit-o". -l. Post. 35.
2007. -"Cel ce bate pe tatăl său cu gîndul de a-l omori să fie supus canonisirii, treizeci şi cinci de ani". -I. Post. 43.
2008. -"Cel ce va ucide în război sau apărindu-se de tîlhari, trei ani să nu se împărtăşească dacă vor fi venit asupra lui cu arme ucigaşe. Dacă tîlharii n-au venit asupra lui să-l ucidă, ci numai să fure, iar el putea să fiigă, dar a scos arma şi a ucis pe tîlhar, acela se canonisesţe ca un ucigaş". -ILT, 335.
2009. -"Canonul 65 al Sf. Apostoli pomnceşte: Care cleric în mînie sau sfadă va lovi pe cineva şi de acea lovire va muri, acela se lipseşte de preoţia lui de tot fără de nici o iertăciune, iar de va face aceasta mireanul atunci acela să se afurisească şi să se canonisească ca un
ucigaş". ILT, 336 şi Trebnic p. 514.
2010. -"Tîlhaml care a făcut rău mult şi ucideri fără număr şi după aceea va veni să se pocăiască, cu puţină pocanie să fie primit la pricestanie ca să nu se întoarcă iarăşi întm aceea ce a fost şi după aceea, cîte puţin să-şi umple toatăpocania". -PBG, 19.
2011. -"Dacă cineva se va duce la curvie sau preacurvie sau la furtişag sau la tîlhărie şi într-acestea va fi ucis şi va muri, nimeni să nu-l slujească şi nici să-i facă pomeniri cineva", -PBG, 40.

0 Comments:

Post a Comment



Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

Etichete

ADVENTIŞTII (1) AFACERILE LUMEŞTI (1) AFURISIREA (1) AGHIASMA (1) ALTARUL (1) AMULETUL (1) ANAFORA (1) ANATEMA (1) ANIMALE NECURATE (1) ANTIMISUL (1) APOSTASIA (1) ARMENII (1) ASUPRIREA (1) AUREOLA SFINŢILOR (1) AVORTUL (1) BAIA (1) BAPTIŞTII (1) BĂTAIA (1) BEŢIA (1) BINECUVÂNTAREA (1) BISERICA (1) BLESTEMUL (1) BOALA (1) BOTEZUL (1) CANONISIREA (1) CARTEA CANONICĂ (1) CASA DE TOLERANŢĂ (1) CASTRAREA (1) CATEHIZAREA (1) CATEHUMENII (1) CATERISIREA CLERICILOR (1) CĂSĂTORIA (1) CĂSNICIA (1) CELIBATUL (1) CERŞETORIA (1) CIMITIRUL (1) CÎNTAREA BISERICEASCĂ (1) CÎRCIUMA (1) CONCUBINAJUL (1) CRUCEA (1) CTITORIA (1) CURVIA (1) CURVIA - PREACURVIA (1) CURVIA-SODOMIE (1) DARURILE (1) DEFĂIMAREA (1) DEVOLUŢIUNEA (1) DEZNĂDEJDEA (1) DIACONIŢELE (1) DIACONUL (1) DISPENSA (1) DIVORŢUL (1) DOBÎNDA (1) DOGMELE (1) DUELUL (1) DUHOVNICIA (1) DUŞMĂNIA (1) EREZIA (1) EVANGHELIŞTII (1) FANATISMUL (1) FAPTELE BUNE (1) FĂGĂDUINŢELE (1) FĂŢĂRNICIA (1) FECIORIA (1) FEMEILE (1) FRANCMASONERIA (1) FRĂŢIA DE CRUCE (1) FRICA DE DUMNEZEU (1) FUMATUL (1) FURTUL (1) GÎNDURILE (1) GLUMELE (1) GOMARIA (1) HIROTESIA (1) HIROTONIA ARHIEREULUI (1) HIROTONIA DIACONULUI ŞI A PREOTULUI (1) HOTARUL MUTAT (1) HULA (1) ICOANELE (1) IERODIACONUL (1) IEROSILIE (1) IERTAREA (1) IERURGIILE (1) INTERVENŢIA (1) IUBIREA (1) ÎMPĂRTĂŞIREA (1) ÎNDRĂCIREA (1) ÎNFRÎNAREA (1) ÎNMORMÎNTAREA (1) ÎNŞELĂCIUNEA (1) JOCUL DE NOROC (1) JOILE (1) JUDECATA (1) JURĂMÎNTUL (1) LAUDA (1) LĂCOMIA (1) LEGILE (1) LEHUZA (1) LENEA (1) LIPOVENII (1) LITURGHIA (1) LITURGHISIREA (1) LUMÎNĂRILE (1) MARTORII LUI IEHOVA (1) MASLUL (1) MĂRTURISITOR (1) MĂSURI FALSE (1) MEDICAMENTELE (1) METANIILE (1) MILOSTENIA (1) MINCIUNA (1) MIRUL (1) MÎNĂSTIRILE (1) MÎNCAREA (1) MÎNDRIA (1) MÎNIA (1) MOARTEA (1) MOAŞELE (1) MOAŞTELE (1) MOLOCANII (1) MONAHISMUL (1) MOŞTENIREA PĂRINTEASCĂ (1) MUNCA (1) MUSTRAREA (1) NAŞUL (1) NAZAREII (1) NEASCULTAREA (1) NECREDINŢA (1) NECURĂŢIA (1) NEDREPTATEA (1) NEOFIT (1) NEPĂSAREA (1) OBICEIUL (1) OMARIA (1) OSPEŢELE (1) OSPITALITATEA (1) PACEA (1) PARASTASELE (1) PASTORAŢIA (1) PAŞTILE (1) PĂCATUL (1) PĂRINTE (1) PENTICOSTALIŞTII (1) PICTURA (1) POLIGAMIE (1) POLITICA (1) POMENILE (1) POMENIRILE LA SLUJBĂ (1) POSTUL (1) PREDESTINAŢIA (1) PREDICA (1) PREOTEASA (1) PREOŢIA (1) PRIETENIA (1) PROTIA (1) PROVIDENŢA (1) PUSTNICIA (1) RĂBDAREA (1) RĂPIREA FEMEILOR (1) RĂUL (1) RĂZBOIUL (1) RĂZBUNAREA (1) RECĂSĂTORIREA PREOŢILOR (1) RECUNOŞTINŢA (1) REFUGIAŢII (1) REGIONALISMUL (1) RESPECTUL (1) RÎVNA (1) RUDENIILE (1) RUGĂCIUNEA (1) SĂRĂCIA (1) SĂRBĂTORILE (1) SĂRUTAREA (1) SCURGERILE (1) SECERĂTORII (1) SFATUL (1) SFINŢII (1) SFÎNTĂ SCRIPTURĂ (1) SILUIREA (1) SIMONIA (1) SINODUL (1) SINUCIDEREA (1) SÎNGELE (1) SMERENIA (1) SMINTEALA (1) SORŢII (1) SPECTACOLELE (1) SPIRITISMUL (1) SPOVEDANIA (1) STAREŢUL (1) STAVROPIGHIA (1) SUDALMA (1) SUFERINŢA (1) SUFLETUL (1) SUGRUMAT (1) SUPERSTIŢIILE (1) ŞTIINŢA (1) TAINELE SFINTE (1) TEOSOFIA (1) TOLERANŢA (1) TOVĂRĂŞIA (1) TRADIŢIA SFÎNTĂ (1) TRANSFERAREA (1) TUDORIŞTII (1) TUNDEREA (1) UCIDEREA (1) UNIFORMA CLERICALĂ (1) VAGABONDAJUL (1) VĂDUVIE (1) VEŞMINTELE (1) VICLEŞUGUL (1) VISELE (1) VÎNĂTOAREA (1) VOMITAREA (1) VORBE MURDARE (1) VRĂJITORIA (1) ZODIILE (1)

Blogger Template by Blogcrowds.