SFÎNTĂ SCRIPTURĂ

SFÎNTĂ SCRIPTURĂ
1734. -Slînta Scriptură este cartea care cuprinde istoria descoperirilor dumnezeieşti, scrisă de prooroci şi apostoli. După canoanele apostolice 85; Laod. 70; Cart. 24; Sf. Atanasie 2; Sf. Amfilohie, Sf. Grigorie de Nazianz; I, Sf. Scriptură a Vechiului Testament cuprinde 39 cărţi canonice şi 13 necanonice, în total 52 de cărţi, iar Noul Testament 27 de cărţi toate canonice, în total 66 de căiţi canonice şi 13 necunonice, care se cuprind în Biblia Sf. Sinod, şi deci nu le mai înşir. "Toată Scriptura de Dumnezeu este-insuflată şi de folos să se înveţe (adevărurile de credinţă morală şi de cult), să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune cu evlavie, penlni ca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul pregătit spre tot lucrul bun" (II Tim. 3, 15-16) V. Catehizarea, Predica.
1735. -Clericii (VII ec. 2) şi orice creştin au datoria să citească Slînta Scriptură sub îndrumarea bisericii, adică a scrierilor păstorilor ei care au tîlcuit şi tîlcuiesc Scriptura, ca să nu înţeleagă ceva greşit (Deut. 31,9-13; Iosua 8, 34-35; I Regi 23, 2; Neocez. 8,1-10; Iez. 35,1-3, 34, 2; Ier. 23, i; I Cor. 6,16). "Dacă vei citi Scriptura te întăreşte mult în credinţă şi te vei uni mai strins cu Hristos al cănii tmp şi membni eşti ".-Const. Ap. I, 6; V. Dogmele).
\136.-"Dacă cineva cărţile necinslitorilor de Dumnezeu cele cu titluri false (apocrife) le-ar răspîndi în biserică ca sfinte, spre vătămarea popondui şi a clendui acela să se caterisească".-Apost. 60.
Y12H.-"Ostoriile mucenicilor (Vieţile sfinţilor) cele plăsmuite fals de către vrăjmaşii adevăndui, cu scopul de a necinsti pe mucenicii lui Hristos şi să ducă la necredinţă pe cei ce le citesc, hotărîm să nu se folosească în biserică ci să se ardă, iar cei ce le susţin ca adevărate, să fie daţi anatemii".-\l ec. 63.
\73&.-"Cărţile Vechiului şi Noului Testament şi ale sfinţilor propovăduitori, nimănui nu este îngăduit a le strica, sau a le sfirteca, sau a le da şpre nimicire librarilor sau anticarilor, afară de cazul cînd s-au stricat de tot de vechime şi de molii sau au putrezii. Cel ce va face acest lucni să fie afurisit pe un an. Asemenea să fie afurisit şi cel ce le cumpără (pentru cîştig mîrşav), sau ar voi să le distrugă (din duşmănie), fără a le păstra pentru folosul său sau al altuia". VI ec. 68.-
1739. -"Ţoale scrierile mincinoase, socotite ca nişte jucării copilăreşti şi jocuri nebuneşti, care s-au scris contra sfintelor icoane, trebuie să se depuie la episcopia Constantinopului spre a se depozita împreună cu celelalte cărţi eretice. Dacă cineva le va ascunde, (upârînd erezia din ele) fie episcop, fie prezbiter, fie diacon, să se caterisească, iar de va jî laic sau monah să se afurisească". -Vil de cărţi apocrife) cărţile care se numesc bronlologia (despre trăznete) şi seiincromia (despre lună) şi calandologia (despre ghicirea viitorului) fiindcă toate sînt necurate". -SI". Nichifor 4(1.
1747. -"A'» se cuvine a primi ca bune Apocalipsul lui Esra şi Zosirnu (fiind apocrife, scrise de eretici) şi cele două cărţi ale Sf. Clheorghe şi ale Sf. Mucenici Ciric şi lulita, nici cartea lui Diadoch (altele nu cele de azi) fiindcă sînt lepădate şineprimile de biserică", -si. Nichifor4i.
1748.- "...Găsim scăpare la evanghelie că la tntpul lui Hristos şi la apostoli ca la preoţimea bisericii. Insă iubim şi pe prooroci căci ei au vestit evanghelia, au nădăjduit şi au aşteptat pe Iisus întm carele au crezut şi s-au mîntuit, fiind în unire cu Iisus Hristos, sfinţi vrednici de iubit şi admirat, mărturisiţi mai tîrziu de Iisus Hristos şi număraţi împreună cu sfinţii din evanghelia nădejdii tuturor" -sf. Ignatic lip. C. Filad. 5.
1749. -"încă credem că dumnezeiasca Scriptură este de Dumnezeu dată (Theditacton) şi pentm aceasta fără îndoială, datori sîntem să credem în eu şi nu în alt chip, ci aşa precum biserica sobornicească a interpretat-o şi p/vdat-o. Căci toată nemşinarea ereticilor primeşte dumnezeiasca Scriptură, dar o falsifică, fotosindu-se de metafore şi de echivociiri şi de sofismele
înţelepciunii omeneşti, împreunînd ceea ce nu este de împreunat şi jucîndu-se cu lucniri nepotrivite pentm joc. De altfel, dacă ar putea să aibă zilnic altă părere asupra Sfintei Scripturi, n-ar mai f biserica cea sobornicească prin hanii lui Hristos, biserica pînă azi, avînd o unică
convingere despre credinţă şi crezînd întotdeauna în acelaşi fel şi neschimbat; ci s-ar fărimiţa în nenumărate părţi, şi ar cădea în erezii, şi n-ar muifi biserică sfîntă, stîlpi şi întărirea adevăndui (l-:ic&. 2,27). ci ceea ce este blasfemie, de imaginat şi nelegiuire de gîndit căci atari lucniri le vestesc dînşii - biserica celor înrăutăţiţi, după cum se pare că este, fără îndoială, cea a ereticilor mai ales cea a Calvinilor, care (nu se ruşinează a se învăţa (le Ia biserică şi apoi de a se lepăda de
ea cu răutate). De aceea credem că şi mărturia bisericii soborniceşti nu valorează mai puţin decît aceea pe care o posedă dumnezeiasca Scriptură. Fiindcă unul şi acelaşi Duh Sfint este ajutorul amîndonira, este acelaşi lucni să ne instniim deopotrivă şi de către Scriptură şi de către biserica cea sobornicească. Apoi este firesc ca orice om vorbind numai după mintea sa, să amăgească pc alţii şi să fie amăgit, pe cînd biserica cea sobornicească care niciodată n-a vorbii şi nu vorbeşte de la sine, ci din Duhul lui Dumnezeu (care şi pe învăţător îl îmbogăţeşte) neîntrentpt în veci este în deobşte cu neputinţă să greşească, nici peste lot să amăgească, nici să fie amăgită, ci este biserica asemenea cu dumnezeiasca Scriptură, nerătăcită şi totdeauna avînd aceeaşi autoritate". -Pavăza Ort. Dccr. II.
1750. -"î. Dacă Sfîntă Scriptură trebuie să se citească în general de toţi creştinii? R. Nu. Ştim că toată Scriptura este insuflulă (inspirată) de Dumnezeu, şi folositoare şi că aduce cu sine o astfel de necesitate, încît fără de ea este imposibil de a fi cumva bine credincios. Cu toate acestea, nu trebuie citită aceasta de toţi, ci numai de aceea care se cufundă în udîncimile spiritului şi care ştiu în ce chip se cercetează Sfînta Scriptură, şi se învaţă, şi peste tot se cileşte. Pentru aceea care sînt neexercilaţi, sau care primesc învăţăturile Scripturii fără discernămînt, sau numai după literă, sau după oarecare alt chip străin de evlavie, - biserica cea sobornicească, după ce a cunoscut din experienţă paguba, învaţă că citirea nu le este îngăduită. De aceea oricărui om evlavios, îi este permis a asculta Scripturile, ca să creadă cu inima spre dreptate şi să mărturisească cu gura spre mîntuire (Rom. 10, 10); iar a citi unele părţi ale Scripturii şi mai ales ale Testamentului Vechi se interzice pentru amintitele pricini, şi altele asemenea acestora. Şi este la fel a porunci celor neexercilaţi a nu cili toată Scriptura, precum copiilor a le impune să nu se atingă de hrană tare". Pavăza Ort. xvm.
întreb. 1.
1751. -"1. Dacă este înţeleasă SJÎnta Scriptură de toţi creştinii care o citesc'/ R: Dacă ar fi lămurită SJÎnta Scriptură pentm creştinii care o citesc, n-ar îndemna Domnul pe toţi creştinii ce doresc a afla mîntuire, a o cerceta (Ioan 5, 39) şi în deşert ar J't zis Pavel (I Cor 12. 28) că ha/isma (harul special) învăţăturii este pusă în biserică de Dumnezeu. Şi nici Pelni (II Petru 3, ld) n-ar fi zis despre epistolele lui Pavel că sînt greu de înţeles. Deci, este evident că Scriptura are multă profunzime şi măreţie de idei şi că are trebuinţă dc băibaţi dc ştiinţă şi dumnezccşli, spre cercetare, înţelegere adevărată, cunoştinţă dreaptă şi în confonnitate cu toată Scriptura şi cu autorul şi SJîntul Duh. Astfel, celor renăscuţi, deşi le sînt cunoscute credinţa despre Treime şi întmparea Fiului lui Dumnezeu, patimile, învierea şi înălţarea la cenui, cuvînliil despre renaştere şi judecată -pentru care mulţi n-au pregetat a suferi şi moaiie- totuşi, nu este necesar, ci mai ales le este imposibil tuturor de a şti şi aceea că SJîntul Duh le arată numai celor exercitaţi întm înţelepciune şi sfinţenie" -Pavăza Ort. Decr. XVIII, întreb 2.
1752. -"î. Care sînt cărţile numite Sfînta'Scriptură? R. Unnînd canonul bisericii soborniceşti, numim Sfînta Scriptură toate acele cărţi pe care Ciril le numără, adunîndu-lc după sinodul din Laodiceea r>o, şi pe lîngă acestea, acelea care în chip neînţelegător şi nepriceput sau din rea voinţă, le-a numii în chip simplist şi nedefinit apocrife, adică fobie, Iudit, din Ester afară de cele zece capitole încă şase, din Ezdra încă o carte, Banih, Cîntarea celor trei tineri, cuprinsă în capitolul al treilea din Daniel, Istoria Suzanei, Istoria Balaundui sau a lui Bel, înţelepciunea lui Soldmon, înţelepciunea lui Sirah şi cele trei cărţi ale Macabeilor, Căci noi credem că alături de alte cărţi autentice ale Sfintei Scripturi şi acestea sînt părţi autentice ale Sf. Scripturi, căci biserica cea sobornicească ne-a predat atît ăunnezeieştile şi sfintele evanghelii, cît şi celelalte ca fiind părţi adevărate ale Scripturii şi că acestea (necanonice) sînt fără îndoială părţi autentice ale Scripturii şi tăgăduirea acestora înseamnă refuzarea acelora. Dacă însă cumva se pare că nu întotdeauna au fost numărate toate de toţi, cu toate acestea şi aceste cărţi necanonice sînt numărate de sinoade şi de foarte mulţi teologi, din cei mai vechi şi cei mai vestiţi ai bisericii soborniceşti şi sînt socotite că fac paite din întreaga Scriptură(după Apost. 85; Grigore Teologul I) pe acestea toate le considerăm şi noi căiţi canonice şi le recunoaştem diept Sfiita Scriptură". -Pavăza Ort. Decr. VIII. întreb. 3.
H53.-"Cărţile Testamentului Vechi care trebuie să se citească sînt: 1. Facerea lumii; 2. Eşirea din Egipt; 3. Leviticonul; 4. Numerii; S.A doua lege; 6. Iisus Navi; 7. Judecătorii şi Rut; 8. Ester; 9. Ale împăraţilor întîia . şi a doua; 10. Ale împăraţilor a treia şi a patra; 11. Paralipomena întîia şi a doua; 12. Ezdra întîia şi a doua; 13. Canea psalmilor 150; 14. Pildele lui Solomon; 15. Eclesiaslul; 16. Cîntarea cîntărilor; 17. Iov, 18. Cei doisprezece prooroci; 19. Isaia; 20. Ieremia şi Bamh; Plîngeiile şi epistolele; 21. Iezechiel; 22. Daniel. Iar ale Testamentului Nou acestea: Patnt Evanghelii: Matei, Marcu, Luca, Ioan: Faptele Apostolilor,- şapte epistole catolice, a lui Iacov una, a lui Petm două, a lui Ioan trei, a lui Iuda una; patnisprezece epistole ale lui Pavel: către Romani una, către Coiinleni două, către Galateni una, către Efeseni una, către Filipeni wia, către Coloseni iuta, către Tesaloniceni două, către Evrei una, către Tit una, şi Către! Filimon Wia" (Apocalipsa).-Laod. 60.
\154.-"Dar cel ce rămîne numai la litera Scripturii, are ca singură stăpînitoare peste fire simţirea (percepţia) prin care se manifestă acţiunea sufletului faţă de tmp. Căci litera, dacă nu este înţeleasă duhovniceşte, e mărginită în conţinutul ei de simţire, care nu îngăduie să străbată înţelesul celor scrise pînă la minte. Iar dacă litera se adresează numai simţirii, lot cel ce primeşte litera în chip iudaic numai ca istorie, trăieşte după tmp, suponînd în flecare zi, prin aplicarea voiei moartea păcatului, din pricina simţirii celor vii neputînd să omoare cu duhul faptele tnipului, ca să trăiască viaţa cea fericită în Duh, "Căci de vieţuiţi după trup, veţi muri" zice dumnezeiescul apostol, "iar de omorîţi cu duhul faptele trupului, veţi trăi" (Rom. 8,13). Drept aceea, aprinzînd făclia, adică raţiunea care aduce lumina cunoştinţei prin contemplaţie şi fapte, să nu o punem sub obroc, ca să nu fim osîndiţi, ca unii ce mărginim la literă puterea necuprinsă de minte a înţelepciunii, ci în sfeşnic, adică în sfîntă biserică, pe culmea contemplaţiei' adevărate, ca să răspîndească asupra tuturor lumina dumnezeieştilor dogme". -Piioc HI, p. 267.
\lSS.-"lndată ce încetează cineva de a mai înţelege Scriptura tnipeşte călăuzindu-se după simţuri, străbate cu mintea la înălţarea duhului, prin mijlocirea firii săvîrşind şi ajungînd duhovniceşte la acelea, pe care săvîrşindu-le iudeul, mînie pe Dumnezeu". -Filoc III, p. 458, 49.

0 Comments:

Post a Comment



Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

Etichete

ADVENTIŞTII (1) AFACERILE LUMEŞTI (1) AFURISIREA (1) AGHIASMA (1) ALTARUL (1) AMULETUL (1) ANAFORA (1) ANATEMA (1) ANIMALE NECURATE (1) ANTIMISUL (1) APOSTASIA (1) ARMENII (1) ASUPRIREA (1) AUREOLA SFINŢILOR (1) AVORTUL (1) BAIA (1) BAPTIŞTII (1) BĂTAIA (1) BEŢIA (1) BINECUVÂNTAREA (1) BISERICA (1) BLESTEMUL (1) BOALA (1) BOTEZUL (1) CANONISIREA (1) CARTEA CANONICĂ (1) CASA DE TOLERANŢĂ (1) CASTRAREA (1) CATEHIZAREA (1) CATEHUMENII (1) CATERISIREA CLERICILOR (1) CĂSĂTORIA (1) CĂSNICIA (1) CELIBATUL (1) CERŞETORIA (1) CIMITIRUL (1) CÎNTAREA BISERICEASCĂ (1) CÎRCIUMA (1) CONCUBINAJUL (1) CRUCEA (1) CTITORIA (1) CURVIA (1) CURVIA - PREACURVIA (1) CURVIA-SODOMIE (1) DARURILE (1) DEFĂIMAREA (1) DEVOLUŢIUNEA (1) DEZNĂDEJDEA (1) DIACONIŢELE (1) DIACONUL (1) DISPENSA (1) DIVORŢUL (1) DOBÎNDA (1) DOGMELE (1) DUELUL (1) DUHOVNICIA (1) DUŞMĂNIA (1) EREZIA (1) EVANGHELIŞTII (1) FANATISMUL (1) FAPTELE BUNE (1) FĂGĂDUINŢELE (1) FĂŢĂRNICIA (1) FECIORIA (1) FEMEILE (1) FRANCMASONERIA (1) FRĂŢIA DE CRUCE (1) FRICA DE DUMNEZEU (1) FUMATUL (1) FURTUL (1) GÎNDURILE (1) GLUMELE (1) GOMARIA (1) HIROTESIA (1) HIROTONIA ARHIEREULUI (1) HIROTONIA DIACONULUI ŞI A PREOTULUI (1) HOTARUL MUTAT (1) HULA (1) ICOANELE (1) IERODIACONUL (1) IEROSILIE (1) IERTAREA (1) IERURGIILE (1) INTERVENŢIA (1) IUBIREA (1) ÎMPĂRTĂŞIREA (1) ÎNDRĂCIREA (1) ÎNFRÎNAREA (1) ÎNMORMÎNTAREA (1) ÎNŞELĂCIUNEA (1) JOCUL DE NOROC (1) JOILE (1) JUDECATA (1) JURĂMÎNTUL (1) LAUDA (1) LĂCOMIA (1) LEGILE (1) LEHUZA (1) LENEA (1) LIPOVENII (1) LITURGHIA (1) LITURGHISIREA (1) LUMÎNĂRILE (1) MARTORII LUI IEHOVA (1) MASLUL (1) MĂRTURISITOR (1) MĂSURI FALSE (1) MEDICAMENTELE (1) METANIILE (1) MILOSTENIA (1) MINCIUNA (1) MIRUL (1) MÎNĂSTIRILE (1) MÎNCAREA (1) MÎNDRIA (1) MÎNIA (1) MOARTEA (1) MOAŞELE (1) MOAŞTELE (1) MOLOCANII (1) MONAHISMUL (1) MOŞTENIREA PĂRINTEASCĂ (1) MUNCA (1) MUSTRAREA (1) NAŞUL (1) NAZAREII (1) NEASCULTAREA (1) NECREDINŢA (1) NECURĂŢIA (1) NEDREPTATEA (1) NEOFIT (1) NEPĂSAREA (1) OBICEIUL (1) OMARIA (1) OSPEŢELE (1) OSPITALITATEA (1) PACEA (1) PARASTASELE (1) PASTORAŢIA (1) PAŞTILE (1) PĂCATUL (1) PĂRINTE (1) PENTICOSTALIŞTII (1) PICTURA (1) POLIGAMIE (1) POLITICA (1) POMENILE (1) POMENIRILE LA SLUJBĂ (1) POSTUL (1) PREDESTINAŢIA (1) PREDICA (1) PREOTEASA (1) PREOŢIA (1) PRIETENIA (1) PROTIA (1) PROVIDENŢA (1) PUSTNICIA (1) RĂBDAREA (1) RĂPIREA FEMEILOR (1) RĂUL (1) RĂZBOIUL (1) RĂZBUNAREA (1) RECĂSĂTORIREA PREOŢILOR (1) RECUNOŞTINŢA (1) REFUGIAŢII (1) REGIONALISMUL (1) RESPECTUL (1) RÎVNA (1) RUDENIILE (1) RUGĂCIUNEA (1) SĂRĂCIA (1) SĂRBĂTORILE (1) SĂRUTAREA (1) SCURGERILE (1) SECERĂTORII (1) SFATUL (1) SFINŢII (1) SFÎNTĂ SCRIPTURĂ (1) SILUIREA (1) SIMONIA (1) SINODUL (1) SINUCIDEREA (1) SÎNGELE (1) SMERENIA (1) SMINTEALA (1) SORŢII (1) SPECTACOLELE (1) SPIRITISMUL (1) SPOVEDANIA (1) STAREŢUL (1) STAVROPIGHIA (1) SUDALMA (1) SUFERINŢA (1) SUFLETUL (1) SUGRUMAT (1) SUPERSTIŢIILE (1) ŞTIINŢA (1) TAINELE SFINTE (1) TEOSOFIA (1) TOLERANŢA (1) TOVĂRĂŞIA (1) TRADIŢIA SFÎNTĂ (1) TRANSFERAREA (1) TUDORIŞTII (1) TUNDEREA (1) UCIDEREA (1) UNIFORMA CLERICALĂ (1) VAGABONDAJUL (1) VĂDUVIE (1) VEŞMINTELE (1) VICLEŞUGUL (1) VISELE (1) VÎNĂTOAREA (1) VOMITAREA (1) VORBE MURDARE (1) VRĂJITORIA (1) ZODIILE (1)

Blogger Template by Blogcrowds.