SCURGERILE

SCURGERILE
1756.-Scurgerile sau puluţiunile involuntare din cauze fireşti la bărbaţi nu constituie un păcat: "Omul care va avea scurgere a seminţei în somn, să-şi spele impui cu apă şi vafî necurat pînă seara. Femeia care va avea scurgere de sînge din tnipul ei să rămînă şapte zile necurată, şi oricine se va atinge de ea să rămînă necurat pînă seara. Femeia care va avea scurgere de sînge timp de mai multe zile afară de soroacele obişnuite, sau a cărei scurgere va ţine mai mult de obicei, va fi necurată în tot timpul Scurgerii ei " (txv. 15,16-26) V. Curvia, Malahia.
1757.-"Curăţia firească nu este ttrită înaintea Domnului care a orinduit-o să se întîmple femeilor în fiecare lună penlni împreunare şi sănătate... Căci Domnul nu s-a mîniat pe femeia care-i curgea sînge (Matei 9,19-23); iar cînd se arată timpul necurăţiei fizice la femei, bărbaţii să nu se apropie de ele din prevederea pentm copii, care se vor naşte, căci legea a oprit aceasta prin cuvintele: "De femeie cînd are menslmaţie să nu te apropii" (Lev. 18,19; leş. 18,6). Deasemenea nici cînd sînt hgieunale să nu se împreune cu ele, căci nu penlni naşterea pentm copii fac aceasta, ci pentm plăcere, însă iubitoml de Dumnezeu nu trebuie să iubească plăcerile". -Const. Apost. VI, 28.
1758.-"C» privire la femeile care au curăţia lunară, într-o astfel de stare socotesc că nici nu mai trebuie a întreba dacă se cuvine a intra în biserică. Socot că nici ele n-ar îndrăzni să întrebe sau să se apropie de Sfînta împărtăşanie, căci nici femeia care era bolnavă de scurgerea sîngelui nu s-a atins de El, ci numai de poala hainei lui. Dar este cuviincios a se niga în orile stare ar fi cineva, spre a dobîndi ajutor, iar cel ce nu este curat cu sufletul şi cu Impui se va opri de la cele sfinte şi sfintele Sfintelor". -Sf. Dionisie 2.
l759.-"Iar celor ce li se întîmplă scurgeri noaptea fără de voie, aceştia încă să urmeze propiei lor conştiinţe; şi să se cerceteze pe sine ori de au îndoială pentm aceasta ori nu: căci întocmai ca şi la mîncăii, zice (apostolul) cel ce se îndoieşte şi mănîncă, este osîndit (Rom.14, 23); astfel şi în privinţa aceasta, tot cel ce se apropie de Dumnezeu, trebuie să fie cu bună conştiinţă şi să aprecieze toate după propria sa convingere. Aceste întrebări ni le-ai pus tu nouă (episcopul Vasilid), dîndu-ne cinste (iar nu fiindcă nu le cunoşti), pentm că prin aceasta să ne predispui a fi de aceeaşi părere, cu tine aşa şi sîntem. Iar eu nu ca învăţător, ci cu toată simplitatea, precum se cuvine, cînd vorbim întreolaltă, ţi-am expus părerea în chip nepărtinitor, asupra căreia tu, ful meu cel prea înţelept să judeci, şi să-mi scrii în privinţa acestora, dacă ceva ţi se pare drept sau mai bun, sau dacă eşti de aceeaşi părere aşa să fie. Mă rog iubitul meu fiu, să fie sănătos, slujind în pace Domnului". -Dionisie 4.
1760.-"Dacă o femeie catehumenă s-a hotărit să se boteze, iar în ziua botezului i s-a întîmplat cele după obiceiul femeiesc, se cuvine a se boteza în acea zi, ori să se amîie şi cît să se amîie? R. Se cuvine a se amîna pînă ce se va curaţi". -Timotei 6.
1761.-"!. Dacă o femeie va şti că are cele obişnuite femeilor, se cuvine a se apropia de taine sau nu? R. Nu se cuvine pînă ce nu se va Clirăţi". -Timotei 7.
1762.-"!. Dacă mireanul care s-a visat cu femeie, va întreba pe cleric, se cuvine a da voie lui să se împărtăşească sau nu? R: De este supus poftei de femeie nu se cuvine; iar dacă satana îl ispiteşte pe dînsul ca sub motivul acesta să-l înstrăineze de la împărtăşirea cu dumnezeieştile taine, se cuvine a-l împărtăşi, fiindcă ispititond nu va înceta în timpul acela, cînd se cuvine a-l împănaşi, de a năvăli asupra lui". -Timotei 12.
1763.-"CM adevărat toate făpturile lui Dumnezeu sînt bune şi curate fiindcă Cuvîntul lui Dumnezeu n-a făcut nimic netrebnic sau necurat, după spusa apostolului. A lui Dumnezeu bună mireasmă sîntem întru cei ce se mînluiesc (II Cor. '2, 15). Dar întnicît uneltirile diavolului sînt mult felurite şi caută să tulbure chiar şi pe cei mai curaţi în socoteală spre a-i abale de la înalta lor viaţă ascetică, semănînd gînduri ascunse de închipuită spurcăciune, vom căuta ca în puţine cuvinte, să demascam amăgirea vicleşugului şi s-o îndepărtăm cu ajutoml Domnului, întărind mintea celor slăbănogi. Penlni cei curaţi toate sînt curate, iar pentm cei necuraţi conştiinţa şi toate faptele lor sînt spurcate". -Sf. Atanasie. 1. a.
1764,-"A/ă minunez de viclenia diavolului care este însuşi stricăciunea şi pierzarea, şi care poate să strecoare gînduri cu aparenţă de curăţie, pe cînd ele în realitate sînt curse şi ispitire (ca la Iisus, Matei 4, 1-10). După cum am mai spus, ca să împiedice pe cei rîvnitoti întru a sluji Domnului, şi a-i rătăci de la obişnuita lor stăpînire de sine, el foloseşte tot felul de momeli înşelătoare, care trebuiesc înlăturate, la spune-mi prea evlaviosule, în ce ar putea consta necurăţia unei scurgeri fireşti; Aceasta s-ar putea asemăna cu învinuirea care ar aduce-o pentm secreţiunea ce se scurge din nas, sau pentru scuipatul ce se elimină prin gură, şi cu atît mai însemnate sînt scurgerile cele din pîntece care au mare însemnătate pentru viaţa celui viu. Dacă noi credem că omul este făptura mîinilor lui Dumnezeu, după spusa Scripturii, cum ne-am putut noi închipui că dintr-o putere curată ar ieşi un lucni spurcat? "Dacă sîntem din neamul lui Dumnezeu", după F. Apostolilor (17, 28-29), apoi nimic necurat nu avem în noi, fiindcă numai atunci ne spurcăm, cînd facem păcatul cel puturos cu voia noastră (Malahia, Curvia). Insă cînd se înlîmpla vreo scurgere firească fără voie, amnci noi suferim aceasta pentm nevoia firii ca şi celelalte eliminări de care am vorbit". (Sf. Atanasie. 1. b).
YldS.-" Fiindcă cei ce se împotrivesc adevărului de Dumnezeu creat, aduc în sprijinul lor spusa evangheliei: nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese, trebuie s-o conbatem şi s-o mustram, fiindcă neştiind Scripturile forţează înţelesul lor, clătinîndu-se. Iar înţelesul dumnezeiescului Cuvînt: Fiindcă Domnul înţelegînd nepriceperea unora cu privire la înţelesul mîncărilor, a dezlegat neştiinţa lor, scoţînd la iveală rătăcirea, adică precizînd şi de unde ies: din inimă, fiindcă acolo este comoara cea rea a gîndurilor celor spurcate şi a tuturor păcatelor. Iar apostolul ne învaţă: Mîncarea nu ne va pune pe noi înaintea lui Dumnezeu (l.Cor.8, 8) şi cum că scurgerile fireşti nu ne duc spre osîndă, să înveţe cei neştiutori de la doctorii cei ce lucrează dinafară de biserică, spre nişinarea lor, cum că orice vieţuitor are scurgeri necesare a elimina prisosinţa.zemurilor care hrănesc fiecare mădular omenesc, aşa cum sînt perii şi mucoasele capului, tot aşa sînt şi curgerile pîntecelui, ca şi scurgerea canalelor de sămînţă. Aşadar, ce fel de păcat este în faţa lui Dumnezeu, o prea evlaviosule bătrin Amon, cînd însuşi Făcătorul vieţii a făcut toate aceste mădulare cu felul lor de a lucra?" -Sf. Atanasie i-c.
1766.-"Dar pentru a preîntîmpiua împotrivirile celor răi, care ar zice: "Atunci nu este păcat o adevărată întrebuinţare, fiindcă organele (sexuale) s-au făcut de Ziditorul; -la aceasta noi vom răspunde prin întrebări: Despre care întrebuinţare vorbeşte? Despre cea legală, de Dumnezeu îngăduită? "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pămînlul" (Fac. 1, 28), pe care apostolul o respectă zicînd: "Cinstită să fie nunta întm toate şi patul nespurcat" (Evrei 13, 4), sau despre cea obişnuită a curviei şi cea care se face întm păcate ascunse? Fiindcă şi alte manifestări ale vieţii se fac în diferite chipuri, adică, a ucide nu este îngăduit, dar a omorî pe vrăjmaş în război este ceva legal şi vrednic de cinste, după legea omenească, încît biniilorilor li se ridică chiar şi monumente spre lauda isprăvilor lor. De asemenea, anumite fapte în unele împrejurări şi vremuri nu sînt îngăduite, dar într-altele ele se îngăduie. Aceeaşi apreciere se face şi pentm viaţa sexuală. Vrednic de laudă este, cel ce în tinereţe fiind liber de vreo altă făgăduinţă, a întrebuinţat bine firea legală spre naşterea de copii (icr. 3,27), iar dacă a folosit-o spre destrăbălare şi preacurvie va primi pedeapsa arătată de apostoli. Căci în viaţă sînt două căi, una cea obişnuită a căsătoriei, iar alta cea îngerească a fecioriei. Nu se osîndeşte cel ce a ales viaţa cea lumească a căsătoriei, însă nu se îmbogăţeşte cu supra hantri, şi totuşi se va răsplăti fiindcă a rodit. Iar cel cc va îmbrăţişa pe cea supralumească, şi mai aspră, va avea de luptat cu mari nevoi, însă ea va fi răsplătită cu mari daruri, căci a rodit însutit (Maici .19, 27-29). Deci orice fel de întrebare vicleană a avut deslegure potrivită, aşa cum o arată Sfîntă Scriptură din adîncă vechime". -Sf. Atanasie l-d.
\l(il.-"Deci, o, părinte păstoreşte pe cei de sub conducerea ta, sfăluindu-i şi îndemnîndu-i cu învăţătura cea apostolească şi din psalmi zicînd: Viază-mă după cuvîntul tău (Ps. 118. 17), iar cv.vînlul Domnului este a-l sluji cu inimă curată, căci toate acestea proorocul ştiindu-le, ca şi cum s-ar tălmăci pe sine a zis: Inimă curată zideşte întm nane,
Dumnezeule, ca să nu mă tulbure gînduri spurcate. Şi iarăşi: Şi cu Duh stăpînitor mă întăreşte, adică, dacă gîndurile mă vor tulbura, puterea Ta să mă întărească şi împuternicească. In felul acesta sfătuind roagă-le şi penlni cei ce se supun cu anevoie adevăndui: Invăţa-voi pe ceifară de lege căile Tale, cu nădejdea că-i vei convinge să se îndepărteze dc la o astfel de rătăcire şi să cînţi: Şi necredincioşii la tine se vor întoarce (Ps. 50, n-15). Astfel toţi cei ce iscodesc cu răutate învăţătura Scripturii să înceteze, iar neştiutorii care se îndoiesc, să-i întărească, Domnul cu duhul cel sfătuitor, tar toţi cei ce ştiu adevănd printr-o lainică încredinţare neînirenipt să-l păstreze întru Iisus Domnul, cel slăvit cu Tatăl şi cu Fiul în veci, amin". -Sf. Atanasie l-e.
1768.-'Femeile cele cu scurgere de sînge obişnuite lor, să nu se atingă dc cele sfinte pînă în a şaptea zi, dispune canonul 2 al Sf. Dionisie ca şi al 7-lea al lui Timotei. Acestea porunceşte pe legea veghe, ba nici să se împreune cu bărbaţii, care să se întîmple ca din acestea să se nască slabi, bolnavi cei zămisliţi atunci. De aceea şi dumnezeiescul Moise a ucis pe tatăl copilului celui lepros, deoarece din cauza ncirtfrînarii lui n-a aşteptai curăţirea femeii. Iar ceea ce se va necinsti în timpul necurăţiei sale şi se va atinge de dumnezeieştile taine, ponincesc a fi neîmpărtăşiţi 40 de zile". -l. Post. 28.
17'69.-"'Muierea care se află întru a ei, după obiceiul firii muiereşti, aceea nu se poate pricestui dumnezeieştilor taine pînă ce se va curaţi; nici nu intră în biserică pînă în şapte zile, nici a se împreuna cu bărbatul ei pînă ce nu se va curaţi. Iar de se va afla în biserică şi va veni a se slobozi firea şi se va pricepe (va băga de seamă) şi va ieşi afară într-acel ceas, atunci nu se canoniseşte, iar de se va pricepe (va băga de seamă) şi-i va fi ruşine de nu va ieşi afară, ci va lua anafora, atunci se canoniseşte în şapte zile cu cîte 10-20 de metanii". -ILT, 33.
mO.-'Preotul de va vrea să slujească liturghie şi-i va curge trupul în vis, şi va şti că din pofta muierească, atunci să nu slujească, iar de se va face fără de poftă, de diavol, alunei să citească slujba (din molitfelnic) care este de acea sminteală şi nigăciunile de pricestanie şi să facă IOO dc metanii, să se spele cu apă, să se îmbrace cu cămaşă nouă, şi de va fi nevoie să slujească Liturghie".-WX, 98.
1111.-"Omul care are multă poftă de femeie şi de multă gîndire la ea se va visa cu ea în vis, slobozindu-se, acela să nu se împărtăşească în acea zi, căci Domnul grăieşte că cine pofteşte la femeie, a cu/vil cu ea în inima lui". -II.T. i7o.

0 Comments:

Post a Comment



Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

Etichete

ADVENTIŞTII (1) AFACERILE LUMEŞTI (1) AFURISIREA (1) AGHIASMA (1) ALTARUL (1) AMULETUL (1) ANAFORA (1) ANATEMA (1) ANIMALE NECURATE (1) ANTIMISUL (1) APOSTASIA (1) ARMENII (1) ASUPRIREA (1) AUREOLA SFINŢILOR (1) AVORTUL (1) BAIA (1) BAPTIŞTII (1) BĂTAIA (1) BEŢIA (1) BINECUVÂNTAREA (1) BISERICA (1) BLESTEMUL (1) BOALA (1) BOTEZUL (1) CANONISIREA (1) CARTEA CANONICĂ (1) CASA DE TOLERANŢĂ (1) CASTRAREA (1) CATEHIZAREA (1) CATEHUMENII (1) CATERISIREA CLERICILOR (1) CĂSĂTORIA (1) CĂSNICIA (1) CELIBATUL (1) CERŞETORIA (1) CIMITIRUL (1) CÎNTAREA BISERICEASCĂ (1) CÎRCIUMA (1) CONCUBINAJUL (1) CRUCEA (1) CTITORIA (1) CURVIA (1) CURVIA - PREACURVIA (1) CURVIA-SODOMIE (1) DARURILE (1) DEFĂIMAREA (1) DEVOLUŢIUNEA (1) DEZNĂDEJDEA (1) DIACONIŢELE (1) DIACONUL (1) DISPENSA (1) DIVORŢUL (1) DOBÎNDA (1) DOGMELE (1) DUELUL (1) DUHOVNICIA (1) DUŞMĂNIA (1) EREZIA (1) EVANGHELIŞTII (1) FANATISMUL (1) FAPTELE BUNE (1) FĂGĂDUINŢELE (1) FĂŢĂRNICIA (1) FECIORIA (1) FEMEILE (1) FRANCMASONERIA (1) FRĂŢIA DE CRUCE (1) FRICA DE DUMNEZEU (1) FUMATUL (1) FURTUL (1) GÎNDURILE (1) GLUMELE (1) GOMARIA (1) HIROTESIA (1) HIROTONIA ARHIEREULUI (1) HIROTONIA DIACONULUI ŞI A PREOTULUI (1) HOTARUL MUTAT (1) HULA (1) ICOANELE (1) IERODIACONUL (1) IEROSILIE (1) IERTAREA (1) IERURGIILE (1) INTERVENŢIA (1) IUBIREA (1) ÎMPĂRTĂŞIREA (1) ÎNDRĂCIREA (1) ÎNFRÎNAREA (1) ÎNMORMÎNTAREA (1) ÎNŞELĂCIUNEA (1) JOCUL DE NOROC (1) JOILE (1) JUDECATA (1) JURĂMÎNTUL (1) LAUDA (1) LĂCOMIA (1) LEGILE (1) LEHUZA (1) LENEA (1) LIPOVENII (1) LITURGHIA (1) LITURGHISIREA (1) LUMÎNĂRILE (1) MARTORII LUI IEHOVA (1) MASLUL (1) MĂRTURISITOR (1) MĂSURI FALSE (1) MEDICAMENTELE (1) METANIILE (1) MILOSTENIA (1) MINCIUNA (1) MIRUL (1) MÎNĂSTIRILE (1) MÎNCAREA (1) MÎNDRIA (1) MÎNIA (1) MOARTEA (1) MOAŞELE (1) MOAŞTELE (1) MOLOCANII (1) MONAHISMUL (1) MOŞTENIREA PĂRINTEASCĂ (1) MUNCA (1) MUSTRAREA (1) NAŞUL (1) NAZAREII (1) NEASCULTAREA (1) NECREDINŢA (1) NECURĂŢIA (1) NEDREPTATEA (1) NEOFIT (1) NEPĂSAREA (1) OBICEIUL (1) OMARIA (1) OSPEŢELE (1) OSPITALITATEA (1) PACEA (1) PARASTASELE (1) PASTORAŢIA (1) PAŞTILE (1) PĂCATUL (1) PĂRINTE (1) PENTICOSTALIŞTII (1) PICTURA (1) POLIGAMIE (1) POLITICA (1) POMENILE (1) POMENIRILE LA SLUJBĂ (1) POSTUL (1) PREDESTINAŢIA (1) PREDICA (1) PREOTEASA (1) PREOŢIA (1) PRIETENIA (1) PROTIA (1) PROVIDENŢA (1) PUSTNICIA (1) RĂBDAREA (1) RĂPIREA FEMEILOR (1) RĂUL (1) RĂZBOIUL (1) RĂZBUNAREA (1) RECĂSĂTORIREA PREOŢILOR (1) RECUNOŞTINŢA (1) REFUGIAŢII (1) REGIONALISMUL (1) RESPECTUL (1) RÎVNA (1) RUDENIILE (1) RUGĂCIUNEA (1) SĂRĂCIA (1) SĂRBĂTORILE (1) SĂRUTAREA (1) SCURGERILE (1) SECERĂTORII (1) SFATUL (1) SFINŢII (1) SFÎNTĂ SCRIPTURĂ (1) SILUIREA (1) SIMONIA (1) SINODUL (1) SINUCIDEREA (1) SÎNGELE (1) SMERENIA (1) SMINTEALA (1) SORŢII (1) SPECTACOLELE (1) SPIRITISMUL (1) SPOVEDANIA (1) STAREŢUL (1) STAVROPIGHIA (1) SUDALMA (1) SUFERINŢA (1) SUFLETUL (1) SUGRUMAT (1) SUPERSTIŢIILE (1) ŞTIINŢA (1) TAINELE SFINTE (1) TEOSOFIA (1) TOLERANŢA (1) TOVĂRĂŞIA (1) TRADIŢIA SFÎNTĂ (1) TRANSFERAREA (1) TUDORIŞTII (1) TUNDEREA (1) UCIDEREA (1) UNIFORMA CLERICALĂ (1) VAGABONDAJUL (1) VĂDUVIE (1) VEŞMINTELE (1) VICLEŞUGUL (1) VISELE (1) VÎNĂTOAREA (1) VOMITAREA (1) VORBE MURDARE (1) VRĂJITORIA (1) ZODIILE (1)

Blogger Template by Blogcrowds.