DICŢIONAR ORTODOX

RĂUL
1667. -Răul se defineşte de unii ca o lipsă a binelui. Bunul Dumnezeu din nimic a creat toate bune (Fac. 1, 21-22; Luca 18, 19). O parte dintre fiinţele raţionale, îngeri şi oameni datorită liberei lor voinţe, au călcat legea binelui creat şi prin aceasta ele au creat răul moral, care se desfăşoară dialectic şi din care decurge şi cel fizic (Fac. 3,1-24; Rom. 3, 8, 12, 9; Matei 6, 36). Răul este singura creatură din nimic a fiinţelor raţionale, care nu vatămă cu nimic pe Dumnezeu, ci numai pe autorii Iui, aruncîndu-i într-o necurmată contradicţie (Fac. 6,5-6; Prov. 12, 21; Matei 13, 49; Rom. 1, 29-30).
1668. -Răul n-are substanţă de sine stătătoare, ci fiinţa lui constă în acţiunea contrară legilor lui Dumnezeu, ca o antiteză faţă de teza creaţiunii întru totul bune. El atîta dăinuieşte cît durează şi acţiunea contradictorie care-i dă fiinţă. Răul fizic observat în natură, îşi are originea din răul moral şi dialectic. El decurge din legea fizico-chimică a facerii şi prefacerii din natură. Răul în lume este o realitate (Rom. 2,9, 6, 17; Fac. 6,1-7; Rom. 7, 6-17; 13, 12; Gal. 5, 16; loan 7, 7; 1 loan 2, 15; 3, 13). Dumnezeu dirijează răul respectînd libertatea omului şi-I transformă în bine pentru toţi cei buni (Fac. 50, 20; Ex. 1, 20,21; 7,11,12; 14.7-14; Num. 26, 14-39; I Regi 15,10-35; F. Ap. 3,14-26; Apoc. 22, 10-15; Luca 13,1-5). 1669. -"Păcatele ne vin prin reaua întrebuinţare a puterilor (facultăţilor) sufletului, a celor poftitoare, irascibile şi raţionale. Neştiinţa şi nechibzuinţa vin din reaua întrebuinţare a puterii raţionale. Ura şi necumpătarea din reaua întrebuinţare a puterii irascibile (iuţimea) şi poftitoare. Iar din buna întrebuinţare a acestora ne vin cunoştinţa şi chibzuinţă, iubirea şi cumpătarea. Dacă e aşa, nimic din cele făcute de Dumnezeu nu este rău". -Filoc. II, p. 77,3. 1670. -"Răul clin draci stă în acestea, zice fericitul Dionisie: în mînia fără judecată, în poftirea fără minte, în închipuirea pripită. Iar lipsa de judecată, lipsa de minte şi pripirea la fiinţele raţionale sînt scăderi ale raţiunii, ale minţii şi ale chibzuirii. Scăderile însă vin după aptitudini. Aşadar a fost odată cînd era în el raţiune, mintea şi chibzuiala cuviincioasă. Iar dacă-i aşa, nici dracii nu sînt prin fire răi, ci prin reaua întrebuinţare a puterilor fireşti s-au făcut răi". -Filoc. II, p.
77, 78, 5.
1671. -"Răul nu se contemplă ca stînd în legătură cu fiinţa făpturilor, ci în legătură cu mişcarea (acţiunea) lor greşită şi neraţională". -Filoc. II, p. 101,14.