DICŢIONAR ORTODOX

NEOFIT
1449. -Se numeşte neofit cel de curînd botezat sau convertit de la rătăcire, sau introdus la o slujbă nouă. Sf. Apostoli au luat măsuri de precauţie pentru întrebuinţarea lor în slujbe înalte bisericeşti (I Tom. 3,4-16; 5, 13; n Tim. 15, 25; 3, ÎS-17; 4. 2-5). Cînd un nou convertit este indicat de o vădită chemare dumnezeuiscă, nu este oprit a intra în cler, după ce i s-u făcut pregătirea necesară (F. Ap. 9,15; Gal. 1,16). De asemenea canoanele (Apost. 80,1,2; VII ec. 2; Said. 10) au oprit a se liirotonisi neofiţii mai înmiite de a se verifica deplia în ceea ce priveşte tăria credinţii şi statornicia morală,
într-un timp cît mai îndelungat (V. I lirolonia. Catehizarea).