HIROTESIA

HIROTESIA
807. -Hirotesia este punerea mîinilor arhiereului pentru a sfinţi citeţi, cîntăreţi şi ipodiaconi. Ierurgia hirotesiei se face în mijlocul bisericii, fiindcă şi slujba lor este în afară de altar. După arhieraticon, pentru citeţi şi cîntăreţi sînt aceleaşi rugăciuni, iar pentru ipodiaconi sînt deosebite. Citeţul şi cîntăreţul pot fi hirotesiţi de la vîrsta de 18 ani; ipodiaconul de la 20 de ani. Citeţul şi cîntăreţul are ca veşmînt la slujbă un fel de felon mic sau stihar special, fără orar. Ipodiaconul are stihar şi orar care îl poartă numai încins cruciş. Slujba lui nu este în altar, ci numai în afara altarului de a ajuta pe diaconi la îmbrăcare, spălarea şi servirea arhiereului şi a păstra ordinea în biserică la slujbe. Citeţul şi cîntăreţul se pot căsători şi recăsători fără hirotesie. Ipodiaconul se poate căsători numai înainte de hirotesie, interzicîndu-i-se căsătoria sau recăsătoria după hirotesie. Se poate hirotesi odată mai mulţi citeţi şi ipodiaconi. Stareţul în funcţiune poate hirotesi citeţi şi ipodiaconi numai pentru mînăstirea sa, CU învoirea episcopului (VII ec. 14; Sf. Nichifor 5; Ex. 28,1-5; Num. 3,9-13; 8,18-18,7; I Cor. 12,6-30).
808. -Pe lîngă hirotesiile de consacrare ale clerului inferior mai sînt şi alte hirotesii, astfel: a), din treapta diaconului, derivă cea a arhidiaconului sau protodiaconului, ca fruntaşi între ceilalţi diaconi, b). Din treapta presbiterului pentru - clerul de mir, cea a sachelarului, care odinioară era dată unui călugăr însărcinat cu grija mînăstirilor, deţinută astăzi de exarhul mînăstirilor, acum se dă ca primă distincţie preoţilor de mir. A doua a economului, care odinioară administra averea episcopiei, acum este o treaptă de distincţie în pastoraţie. A treia a arhiprezbiterului sau a protoereului, ca treaptă administrativă, c). Pentru călugări, este prima treaptă a singhelului, care avea odinioară în grijă gospodăria casei episcopale. A doua este cea • a protosinghelului ca şef al singhelilor. A treia cea a arhimandritului ca conducător administrativ al unei comunităţi monahale, d). Hirotesia în duhovnic se dă deopotrivă preoţilor monahi sau celor mireni care sînt în stare să aprecieze faptele omeneşti în lumina legilor Domnului, aplicînd îngăduinţa şi severitatea canonisirii după "gîndul lui Hristos" (I Cor. 2,15-16).
809. -"Ipodiaconul să nu se hirotesească mai tînăr de 20 de ani. Dacă cineva din orice fel de treaptă bisericească ar fi hirotonit mai înainte de vîrsta hotărîtă (în c. 14) să se caterisească". -VI. ec. 15.
810. -"Deoarece sîntem informaţi că în Armenia sînt primiţi în cler numai tinerii care sînt de neam preoţesc, după obiceiul evreiesc (Ex. 28, 1; Num. 3, 1-10), iar unii nehirotesit'i se pun ieropsalti şi citeţi în biserică, hotărîm ca de acum încolo să nu se mai introducă în cler avîndu-se în vedere neamul ci să se cerceteze, şi dacă sînt vrednici, conform hotărîrilor canonice (Ap. 76), să se primească în cler şi să-i hirotesească pentm slujba bisericească, fie că sînt de neam preoţesc sau nu".
"Nu este iertat nimănui care nu este hirotesit să citească în biserică cuvintele dumnezeieşti, decît numai celor ce poartă tunderea hirotesiei şi a primit canonicească binecuvîntare de la păstond său. Iar dacă cineva ar îndrăzni să lucreze împotriva celor mai sus scrise, să se afurisească". -VI. ec. 33.
811. -"Este îndeobşte cunoscut că în preoţie trebuie să fîe ordine, iar lui Dumnezeu îi place, ca promovările la preoţie să se-respecte cu exactitate. Deci dacă se observă că unii primesc tunderea clericală din pmncie, fără să mai primească şi hirotesia de la episcop, şi citesc după amvon la slujba dumnezeiască, făcînd aceasta împotriva canoanelor, de acum încolo să înceteze. Această rînduiala să se respecte şi de monahi. Fiecare egumen are nevoie să săvîrşească hirotesie de citeţ numai în mînăstirea sa, dacă însuşi egumenului i s-a dat de către episcop hirotesia între egumen, fireşte, fiind el prezbiter. Aşijderea şi horepiscopii, după vechiul obicei, pot să prochirisească citeţ potrivit aprobării episcopului". VII ec. 14.
812. -"Nu se cuvine ca ipodiaconii să stea în altar şi să se atingă de sfintele vase". -Laod. 21.
813. -"Nu se cuvine ca ipodiaconii să poarte orand (pe umăr ca diaconii) şi nici să părăsească paza uşilor sfinte". -Laod. 22.
814. -"Nu se cuvine ipodiaconului să dea sfînta pîine poporului nici să binecuvînteze paharul". -Laod. 25.
815. -"Nu se cuvine ca slujitorii citeţi şi ipodiaconii să părăsească uşile bisericii sau ale altamlui, chiar pentm scurtă vreme,, ca să se roage în particular în timpul slujbelor". -Laod. 43.
816. ..."Citeţii ajungînd în vîrsta, să fie siliţi a se căsători sau a face făgăduinţă de înfrînare (celibatară sau monahală)-Cartag. 16 (b).
817. -"S-a hotărît ca presbiterii şi diaconii, dacă s-au făcut vinovaţi de păcate grele şi din această cauză au fost caterisiţi, nu se mai pot hirotesi cîntăreţi, pe motivul că sînt mireni cu vrednicie căpătată prin pocăinţă, aşa cum se hirotesesc mirenii credincioşi, socotind pocăinţa ca un al doilea botez". -Cartag. 27.
818. -"Citeţul care a citit măcar odată la biserica la care a fpsjt hirotesit, să nu mai fîe primit în cleml altei biserici". -Cartag. 90.
819. -"Pe anagnost (citeţ),/a-/, punîndu-ţi mîna şi nigîndu-te către Dumnezeu şi să zici: Dumnezeule veşnic, cel bogat în milă şi în îndurări (Ps. 102, 4) care ai arătat întocmirea lumii prin cele create şi păstrezi numărul aleşilor tăi. însuţi şi acum caută spre robul tău care se însărcinează să citească Sfintele Scripturi popondui tău, şi-i dă Duhul Sfnt, duh proorocesc. Cel ce ai înţelepţii pe Ezdra (II, y, 4) slujitond tău ca să citească legile tale popondui tău, şi acum nigat fiind de noi, întelepteşte pe robul tău (N) şi-i dă să săvîrşească neosîndit lucm ce i s-a încredinţat, să fie socotit vrednic de o treaptă mai înaltă prin Hristos". -Const. Ap. VIII, 22.
820. -"Cel ce voieşte a se horotesi citeţ, fund mărhirisit că este cu viată curată, vrednic de o treaptă sfînta şi cum că ştie carte bisericească se duce la arhiereu... Luarea pămlui însemnează sfinţirea, pentm că pănd este ca o înflorire din tot tnipul, şi însemnează că se aduce hu Dumnezeu pîrgă de la om. Iar în chipul cmcii se tunde pentm Iisus, căci însuşi întmpîndu-se şi răstignindu-se se sfinţeşte. Iar pe numele Treimii pentm că aceasta este făcătoarea şi desăvîrşitoarea tuturor". -S. Tes. V, 158.
821. -"Apoi se blagosloveşte de trei ori deasupra tunderii şi punînd arhiereul mîna pe creştet unde s-a tuns, arată puterea lui Dumnezeu cea acoperitoare, şi cum că i se dă lui din dar, şi se roagă ca să se sfinţească cel ce se hiroteseşte. Atunci cu toată înţelepciunea şi înţelegerea se face citirea dumnezeieştilor cuvinte şi aşa mulţumind, săvîrşeşte nigăciunea. Iar după nigăciune, iar se însemnează zicînd "pace"penlni pacea cea de la Dumnezeu şi de este citeţ1 se pomnceşte să citească o fa{ă din apostol, iar de este cînlărel din psaltire şi dîndu-i pace şi nigîndu-se pentm el îl sloboade, întărind cu însemnarea pretutindeni pe cel ce s-a hirotesit. însă unii socotesc însemnarea cuvintelor ce s-au citit atunci din Apostol sau Psaltire, ca nişte prevestiri şi le au ca semne pentm viată celui hirotesit". -s. Tes. V, 159.
822. -"Cel ce s-a făcut citeţ, citeşte popondui Sfintele Scripturi, după poninca diaconilor sau preoţilor, adică sfintele cuvinte ale prooiocilor şi ale apostolilor, stînd ai capul gol în mijlocul bisericii. Dar şi în altar intră ca o slugă a altarului, aprinde luminările, aduce foc preotului, merge înaintea dant/ilor purtînd sfeşnicul, el aduce piescurile şi apa cea încălzită. El îngrijeşte biserica şi
face ascultare la celelalte treburi ale bisericii. El citeşte pe carte, ca să zic pe scurt, el este slujitor al hicnirilor ămuiezeieşli în biserică, fiind dator a face toate întru cucernicie şi să cunoască al aii slujitor este şi cum că este slugă a lui Dumnezeu, şi al celor ce se apropie de el şi slujeşte împreună ai sfinţii îngeri, acolo împreună intrînd". -S. Tes. V, 160.
823. -"După citeţ rînduiala ipodiaconilor care este cea mai înaltă pînă la diaconi. Citeţii şi cînlăre(ii, după însemnarea (hirolcsia) cea dumnezeiască au voie să se însoare, iar ipodiaconul nicidecum. Aceştia făcîndu-se mai întîi citeţi şi slujind bine, la vremea cea duduită, iau şi hirotesia ipodiaconului care se dă omului, celui ajuns la vîrsta de 20 de ani", -s. Tes. V, 161.
824. -"Stilianil ipodiaconuhd, cel alb, simbolizează îmbrăcăin'intea cea nud curată şi fără de patimă a slavei hd Dunviezeu, de aceea U şi încinge ai orand însemiundaun căveşmîritidaitvţieiluimi-lmai are slobod, ci trebuie să-lsl/vigăpe el în jiuid cotpuhăpiin awăţie, de wemecenu nud poale să se însoare. Deci, viind la arhiereu se pecetluieşte prin tundere, ca cel ce s-a omorît şi este viu, acesta U desăvîrşeşte şi huotesinăi-se, i se cUeşte nigăciwwa, prin care se arată că de la DiiJ7viemiahiatdmdşiacopetwnuititl...".-s.Tes.v, 163.
825. -"Cel ce s-a Itimtesit se sănită cu ceilalţi ipodiaconi ca cel ce s-a făait egal cu ei, şi se duce să lucreze împreună cele ale ipodiaconilor. Şi păzeşte sfintele uşi ca să nu intre cineva în altar dintre cei nevrednici. Ia sfintele vase şi le aşează după rînduială, ca să aducă preoţii danirile în bună rînduială. Pe cei chemaţi îi scoate afară cînd zice diaconul: "Cîţi sînteţi chemaţi ieşiţi". La litanii el merge cu cnicea înainte. Aprinde candela şi sfeşnicile de pe sfîntă masă. Cînd este de trebuinţă a sluji arhiereul, el stă după diacon înaintea sfintelor uşi la liturghie şi se împărtăşeşte cu sfintele taine la fiecare liturghie în afară de altar", -s. Tes. V, 164.

0 Comments:

Post a Comment



Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

Etichete

ADVENTIŞTII (1) AFACERILE LUMEŞTI (1) AFURISIREA (1) AGHIASMA (1) ALTARUL (1) AMULETUL (1) ANAFORA (1) ANATEMA (1) ANIMALE NECURATE (1) ANTIMISUL (1) APOSTASIA (1) ARMENII (1) ASUPRIREA (1) AUREOLA SFINŢILOR (1) AVORTUL (1) BAIA (1) BAPTIŞTII (1) BĂTAIA (1) BEŢIA (1) BINECUVÂNTAREA (1) BISERICA (1) BLESTEMUL (1) BOALA (1) BOTEZUL (1) CANONISIREA (1) CARTEA CANONICĂ (1) CASA DE TOLERANŢĂ (1) CASTRAREA (1) CATEHIZAREA (1) CATEHUMENII (1) CATERISIREA CLERICILOR (1) CĂSĂTORIA (1) CĂSNICIA (1) CELIBATUL (1) CERŞETORIA (1) CIMITIRUL (1) CÎNTAREA BISERICEASCĂ (1) CÎRCIUMA (1) CONCUBINAJUL (1) CRUCEA (1) CTITORIA (1) CURVIA (1) CURVIA - PREACURVIA (1) CURVIA-SODOMIE (1) DARURILE (1) DEFĂIMAREA (1) DEVOLUŢIUNEA (1) DEZNĂDEJDEA (1) DIACONIŢELE (1) DIACONUL (1) DISPENSA (1) DIVORŢUL (1) DOBÎNDA (1) DOGMELE (1) DUELUL (1) DUHOVNICIA (1) DUŞMĂNIA (1) EREZIA (1) EVANGHELIŞTII (1) FANATISMUL (1) FAPTELE BUNE (1) FĂGĂDUINŢELE (1) FĂŢĂRNICIA (1) FECIORIA (1) FEMEILE (1) FRANCMASONERIA (1) FRĂŢIA DE CRUCE (1) FRICA DE DUMNEZEU (1) FUMATUL (1) FURTUL (1) GÎNDURILE (1) GLUMELE (1) GOMARIA (1) HIROTESIA (1) HIROTONIA ARHIEREULUI (1) HIROTONIA DIACONULUI ŞI A PREOTULUI (1) HOTARUL MUTAT (1) HULA (1) ICOANELE (1) IERODIACONUL (1) IEROSILIE (1) IERTAREA (1) IERURGIILE (1) INTERVENŢIA (1) IUBIREA (1) ÎMPĂRTĂŞIREA (1) ÎNDRĂCIREA (1) ÎNFRÎNAREA (1) ÎNMORMÎNTAREA (1) ÎNŞELĂCIUNEA (1) JOCUL DE NOROC (1) JOILE (1) JUDECATA (1) JURĂMÎNTUL (1) LAUDA (1) LĂCOMIA (1) LEGILE (1) LEHUZA (1) LENEA (1) LIPOVENII (1) LITURGHIA (1) LITURGHISIREA (1) LUMÎNĂRILE (1) MARTORII LUI IEHOVA (1) MASLUL (1) MĂRTURISITOR (1) MĂSURI FALSE (1) MEDICAMENTELE (1) METANIILE (1) MILOSTENIA (1) MINCIUNA (1) MIRUL (1) MÎNĂSTIRILE (1) MÎNCAREA (1) MÎNDRIA (1) MÎNIA (1) MOARTEA (1) MOAŞELE (1) MOAŞTELE (1) MOLOCANII (1) MONAHISMUL (1) MOŞTENIREA PĂRINTEASCĂ (1) MUNCA (1) MUSTRAREA (1) NAŞUL (1) NAZAREII (1) NEASCULTAREA (1) NECREDINŢA (1) NECURĂŢIA (1) NEDREPTATEA (1) NEOFIT (1) NEPĂSAREA (1) OBICEIUL (1) OMARIA (1) OSPEŢELE (1) OSPITALITATEA (1) PACEA (1) PARASTASELE (1) PASTORAŢIA (1) PAŞTILE (1) PĂCATUL (1) PĂRINTE (1) PENTICOSTALIŞTII (1) PICTURA (1) POLIGAMIE (1) POLITICA (1) POMENILE (1) POMENIRILE LA SLUJBĂ (1) POSTUL (1) PREDESTINAŢIA (1) PREDICA (1) PREOTEASA (1) PREOŢIA (1) PRIETENIA (1) PROTIA (1) PROVIDENŢA (1) PUSTNICIA (1) RĂBDAREA (1) RĂPIREA FEMEILOR (1) RĂUL (1) RĂZBOIUL (1) RĂZBUNAREA (1) RECĂSĂTORIREA PREOŢILOR (1) RECUNOŞTINŢA (1) REFUGIAŢII (1) REGIONALISMUL (1) RESPECTUL (1) RÎVNA (1) RUDENIILE (1) RUGĂCIUNEA (1) SĂRĂCIA (1) SĂRBĂTORILE (1) SĂRUTAREA (1) SCURGERILE (1) SECERĂTORII (1) SFATUL (1) SFINŢII (1) SFÎNTĂ SCRIPTURĂ (1) SILUIREA (1) SIMONIA (1) SINODUL (1) SINUCIDEREA (1) SÎNGELE (1) SMERENIA (1) SMINTEALA (1) SORŢII (1) SPECTACOLELE (1) SPIRITISMUL (1) SPOVEDANIA (1) STAREŢUL (1) STAVROPIGHIA (1) SUDALMA (1) SUFERINŢA (1) SUFLETUL (1) SUGRUMAT (1) SUPERSTIŢIILE (1) ŞTIINŢA (1) TAINELE SFINTE (1) TEOSOFIA (1) TOLERANŢA (1) TOVĂRĂŞIA (1) TRADIŢIA SFÎNTĂ (1) TRANSFERAREA (1) TUDORIŞTII (1) TUNDEREA (1) UCIDEREA (1) UNIFORMA CLERICALĂ (1) VAGABONDAJUL (1) VĂDUVIE (1) VEŞMINTELE (1) VICLEŞUGUL (1) VISELE (1) VÎNĂTOAREA (1) VOMITAREA (1) VORBE MURDARE (1) VRĂJITORIA (1) ZODIILE (1)
free counters

Blogger Template by Blogcrowds.