CATERISIREA CLERICILOR

CATERISIREA CLERICILOR

306. -"Caterisirea este ridicarea darului Sf.Duh, dat unui bărbat prin taina hirotoniei din pricina nevredniciei omeneşti a purtătondui acestui dar, constatat prin judecata făcută de conducerea canonică a bisericii, conform cu legile scripturislice şi canonice. Prin caterisire se ridică omului, care poartă hirotonia, numai dreptul de a o exercita în sînul bisericii, însă pecetea hirotoniei rămîne asupra omului primitor ca un fapt care nu se mai poate despărţi de fiinţa lui. Iuda a fost
apostol, şi ca apostol a rămas să fie judecat; şi clericul, cleric rămîne, dar pentm nevrednicia întrebuinţării apostolatului, i se zice şi lui ca şi lui Iuda: Mai bine nu s-ar fi născut (Matei 24, 24; ioan 13, 27). în ziua judecăţii nu i se va zice că a fost cleric, ci: Nu mie mi-ai slujit (Matei 7, 22-23). Deci, pentm sinea primitomlui, hirotonia nu se poate şteige cu toată răspunderea ei, dar lucmrile ei faţă de obştea bisericii, desăvîrşit se anulează prin caterisirea canonică fiind confonn cu legea Domnului (Matei 7,15-16; 24, li; F. Ap. 20,29). "Mai bine ar fi fost pentm ei să nu fi cunoscut calea Domnului, decît după ce au cunoscut-o, să se lepede de sfintele porunci date lor" (ii Petru 2,1- 22). 307. - Se aplică caterisirea canonică pentru următoarele păcate:
a). învă(ături contra adevărurilor de credinţă dogmatică, contra cărora, însuşi Domnul Iisus, apostolii şi toţi sfinţii, părinţi au luptat cu tărie, apărînd adevărurile revelate, cu preţul vieţii lor. (V. Dogmele).-
b). Tratează, sub diferite forme, adevărurile de credinţă, sub înşelăciunea milostivirii, a îngăduinţei condamnabile (Apoc. 2, 4-5; 3, 15-19) şi a neglijenţei misionare (Apost. 3,29,45,46,47,49,58,62, IV ec. 2; VI ec. 3, 6; MI, 2; Apoc. 21,8; 22,15).
c). Nu se îngrijeşte de viaţa morală şi duhovnicească a păstoriţilor, el însuşi trăind în nepăsare şi imoralitate provocînd sminteală şi pierzarea pentru mulţi (Apost. 5,25; 27,42,44,58,62; I ec. 10; 17; IV ec. 22; VI ec. 3,4, 6,12,10, 13, 23,50; I-II, 16; Galat. 5, 19; I Cor. 3, 3; 6, 9-10; Efes. 3, 3-6; Iacob 3,14-15).
d). Păcate liturgice (Ap. 46, 47,49; 50,56; VI ec. 31,32, 50,55,59; VII ec. 7, 10; I-H, 10,12; Ant. 10).
e). Rigorism anticanonic exagerat pentru sine şi pentru păstoriţi contra legilor Domnului dat oamenilor în chip firesc prin natură şi revelaţie (Ap. 32,52,66,68,84. MI, 13,14; Ant. 13).
f). Neascultarea anarhică şi perseverenţă contra adevărului (Apost. 31,55,84; IV ec. 10, VI, 7; VII ec. 10; Ant. 1 5,1-II 13,14,15). .
308. - Se numeşte caterisire provizorie sau vremelnică de la slujbă pe un timp limitat, din cauza unor greşeli care nu duc la căderea din har (Gal. 5, 4; VI ec. 21), şi prin care clericul este supus
pocăinţei şi îndreptării ca apoi, să revină iarăşi la slujba rangului său. Aceasta se mai numeşte şi afurisire sau excomunicare clericală, de la slujbele sfîntuiui altar, însă el ca un creştin are
dreptul de a se împărtăşi ca mirean (Apost. 5,12,13,25,32,35,45,48,59, 64; IV ec. 20; VI ec. 36; Sard. 14; Cart. 11, 133).
309. - Caterisirea pronunţată de judecata bisericească eterodoxă asupra vreunui cleric ortodox, nu are nici-o valoare (III ec. 3.). Clericul caterisit după legile canonice este coborît în rîndul
mirenilor şi nu mai are putere de a mai face nici-un fel de slujbă (Cart. 27, 28; Nicolae 8). Cel ce va îndrăzni să mai slujească acum va fi supus şi afurisirii ca un mirean (Ap. 28; Ant. 4). Clericul caterisit definitiv pentru păcate grele, în caz de pocăinţă, nu i se mai poate ridica caterisirea, dar i se poate îngădui să poarte numai haina clericală (V. ec. 3, 6, 21). Clericul necaterisit, care se roagă cu cel caterisit, se cateriseşte şi el împreună cu cel deja caterisit ca şi complice în idei şi fapte (Apost. 11,45; Ant. 14). (VTovărăşia la rău).
310. -"Dacă vreun episcop sau preot sau diacon, fund caterisit pe dreptate (statornicită judiciar) şi pentm greşeli evidente, va îndrăzni să se atingă de slujbele odinioară încredinţate lui, să se caterisească definitiv şi fără apel de la biserică". -Apost. 28.-
311. -"Despre Maxim filozof cinic, care a făcut tulburare în Constantinopol (ca simoniac uzurpator de hirotonie, de scaut şi tulburător vanitos şi pervers) se hotărăşte, că el n-are hirotonie valabilă şi nici nu poate fi episcop, iăr cei hirotonisiţi de el în orice treaptă a clendui vor fi, sînt şi rămîn fără har. Toate slujbele pe care el le-a făcut sau le-a ordonat sînt nule". -II ec. 4.- 2>\2.-A retrograda pe episcop (preot sau diacon) din treapta de preot (diacon), se cheamă dezbrăcare de cele sfinte, o ierosilie (ca cel ce a fost chemat de Dumnezeu). Insă, dacă din vreo pricină dreaptă episcopul a fost îndepărtat de slujba episcopală, atunci el nu este vrednic să deţină nlcJJpcul de preot (diacon). Dar dacă vreun episcop a fost înlăturat pe m/drept de slujba sa, atunci el trebuie să-şi reia demnitatea sa de episcop". -IV ec. 29).
313. -"Cei ce s-au făcut vinovaţi de încălcări canonice, şi din această cauză a fost pedepsit cu caterisirea definitivă şi continuă şi au fost coborîţi iarăşi în starea laicilor, dacă de bună voie au revenit la pocăinţă şi au lepădat păcatul, pentm care au căzut din har, şi s-au înstrăinat de acelea cu desăvîrşire să se tundă în chipul clemlui (adică să poarte uniforma cu cinste de cleric); iar de nu va alege aceasta de bună voie (să se pocăiască sincer), să poarte pănd ca şi laicii (adică
n-au dreptul nici să poarte părul şi uniforma clericală), ca unii ce preţuiesc mai mult cele lumeşti decît viaţa cea duhovnicească".
314. -"Dacă vreun episcop caterisit de sinod sau presbiler sau diacon ar îndrăzni să lucreze ceva din cele liturgice încredinţate lor odinioară, alît episcopul cît şi presbilend şi diaconul să nu mai aibă vreo nădejde, că la alt sinod vor putea să se mai apere şi să-şi recapete reintegrarea. Şi cei ce sînt păcătoşi în complicitate cu ei să fie lepădaţi din biserică, mai ales dacă ei au ştiut de hotărîrea caterisirii dată mai înainte". -Antioh.4.-
315. -"Sfiitul şi ecumenicul sinod a hotărît ca acei clerici ori mireni ori episcopi din Italia, care petrec în Asia sau Europa sau Libia (şi) au fost puşi sub legătură, sau caterisire sau analemalisire de către prea sfinţitul Papa Ioan, unii ca aceştia^ să fie puşi şi de către Folie prea sfinţitul patriarh al Conslantinopolului sub aceeaşi hotărire de pedeapsă, adică să fie ori caterisiţi, ori anatematisiţi ori afurisiţi. Dar şi acei clerici, sau laici sau cei din tagma arhierească, sau ieralicească, din care oricare parohie pe care Folie, prea sfinţitul nostm patriarh, îi va pune sub afurisire, sau caterisire sau analemalisire, să-i aibă pe ei şi prea sfinţitul Papă Ioan şi sfiita lui Dumnezeu Biserică a romanilor supusă lui, sub aceeaşi sentinţă a pedepsei, şi să nu se schimbe ceva nici din prerogativele cuvenite prea sfinţitului scaun al bisericii romanilor, nici din totalitatea prerogativelor întîiului şezător al ei, nici acum, nici în viitor", -sf. Sofia l.
316. - "Canoanele (Apost. 25, 30; I ec. 2) au hotărît, fără deosebire, aceeaşi pedeapsă pentm clericii căzuţi în păcate de moarte (c. 32.) adică să fie caterisiţi, fie că sînt în ierarhia superioară a hirotoniei, jie că sînt clerici inferiori". (SF.Vasile 51. VI ec. 3,6,26).
» 317. -"Preotul care va fi caterisit pentru vinovăţii canonice sau se
va lăsa de preoţie de voia sa, fiind mustrat de conştiinţa sa, mai poate da binecuvînlare zicînd: "Binecuvîntat este Dumnezeul nostru..." sau "Hristos adevăratul nostru Dumnezeu..." sau "să cădească sau sa se împărtăşească în sfînlul altar'!"
Răspuns: "Nu. Nimic din toate acestea nu se cuvine a lucra, nici pe altele'a le face, ci vafi rînduit la un loc cu mirenii". -Sf. Nicolac 8.-
318.- Caterisirea definitivă se oficiază de episcop în chipul următor: "După ce s-a citit în public sentinţa dată de tribunalul spiritual, arhiereul care o execută, dezbracă pe cel condamnat, de felonul şi epilrahilul, cu care era îmbrăcat zicînd: Tu, care astăzi pentru ultima oară, te numeşti preot al Dumnezeului ceresc, de aici înainte vei fi despoiat de darul preoţiei, pe care l-ai avut pînă acum şi pierzi darul preoţesc, cu care te-ai împodobit şi bucurat pînă acum în societatea omenească...". După aceea strigă: "Nevrednic este!" apoi îi tunde cu foarfecă barba în partea dreaptă şi' stingă, precum şi pănd din cap în trei locuri zicînd: "Nevrednic este!". -(Milaş, Canoanele Voi. I, part. II, p. 377.
319. -"Cel caterisit, dacă mai slujeşte, îşi sporeşte mai mult nevrednicia. Cei ce primesc slujba celui caterisit cu bună ştiinţă, devin osîndiţi ca şi el, şi deci, se afurisesc pe termen limitat sau nelimitat. Cei ce o primesc din neştiinţă sau constringere, se canonisesc cu chibzuială. Se pare că botezul făcut de preotul caterisit se poate recunoaşte ca şi cel făcut de mirean; însă taina hirotoniei făcută de arhiereu caterisii, nu poate fi recunoscută, fiindcă episcopul caterisit
este arhiereu numai pentm răspunderea sufletului său, dar pentm misiunea bisericii este mirean, iar cel ce a primit o astfel de hirotonie, cu deplina cunoştinţă de cauză, nu numai că este hirotonisit, dar el pierde şi dreptul mireanului obişnuit de a mai putea fl hirotonisii, fiind
socotit ca un lîlhar de cele sfinte, fiindcă prin acest furtişag viclean, el s-a arătat şi dovedit pe deplin nevrednic de afi cleric". (II ecum. 4; Apoc. 3,13-20).

0 Comments:

Post a Comment



Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

Etichete

ADVENTIŞTII (1) AFACERILE LUMEŞTI (1) AFURISIREA (1) AGHIASMA (1) ALTARUL (1) AMULETUL (1) ANAFORA (1) ANATEMA (1) ANIMALE NECURATE (1) ANTIMISUL (1) APOSTASIA (1) ARMENII (1) ASUPRIREA (1) AUREOLA SFINŢILOR (1) AVORTUL (1) BAIA (1) BAPTIŞTII (1) BĂTAIA (1) BEŢIA (1) BINECUVÂNTAREA (1) BISERICA (1) BLESTEMUL (1) BOALA (1) BOTEZUL (1) CANONISIREA (1) CARTEA CANONICĂ (1) CASA DE TOLERANŢĂ (1) CASTRAREA (1) CATEHIZAREA (1) CATEHUMENII (1) CATERISIREA CLERICILOR (1) CĂSĂTORIA (1) CĂSNICIA (1) CELIBATUL (1) CERŞETORIA (1) CIMITIRUL (1) CÎNTAREA BISERICEASCĂ (1) CÎRCIUMA (1) CONCUBINAJUL (1) CRUCEA (1) CTITORIA (1) CURVIA (1) CURVIA - PREACURVIA (1) CURVIA-SODOMIE (1) DARURILE (1) DEFĂIMAREA (1) DEVOLUŢIUNEA (1) DEZNĂDEJDEA (1) DIACONIŢELE (1) DIACONUL (1) DISPENSA (1) DIVORŢUL (1) DOBÎNDA (1) DOGMELE (1) DUELUL (1) DUHOVNICIA (1) DUŞMĂNIA (1) EREZIA (1) EVANGHELIŞTII (1) FANATISMUL (1) FAPTELE BUNE (1) FĂGĂDUINŢELE (1) FĂŢĂRNICIA (1) FECIORIA (1) FEMEILE (1) FRANCMASONERIA (1) FRĂŢIA DE CRUCE (1) FRICA DE DUMNEZEU (1) FUMATUL (1) FURTUL (1) GÎNDURILE (1) GLUMELE (1) GOMARIA (1) HIROTESIA (1) HIROTONIA ARHIEREULUI (1) HIROTONIA DIACONULUI ŞI A PREOTULUI (1) HOTARUL MUTAT (1) HULA (1) ICOANELE (1) IERODIACONUL (1) IEROSILIE (1) IERTAREA (1) IERURGIILE (1) INTERVENŢIA (1) IUBIREA (1) ÎMPĂRTĂŞIREA (1) ÎNDRĂCIREA (1) ÎNFRÎNAREA (1) ÎNMORMÎNTAREA (1) ÎNŞELĂCIUNEA (1) JOCUL DE NOROC (1) JOILE (1) JUDECATA (1) JURĂMÎNTUL (1) LAUDA (1) LĂCOMIA (1) LEGILE (1) LEHUZA (1) LENEA (1) LIPOVENII (1) LITURGHIA (1) LITURGHISIREA (1) LUMÎNĂRILE (1) MARTORII LUI IEHOVA (1) MASLUL (1) MĂRTURISITOR (1) MĂSURI FALSE (1) MEDICAMENTELE (1) METANIILE (1) MILOSTENIA (1) MINCIUNA (1) MIRUL (1) MÎNĂSTIRILE (1) MÎNCAREA (1) MÎNDRIA (1) MÎNIA (1) MOARTEA (1) MOAŞELE (1) MOAŞTELE (1) MOLOCANII (1) MONAHISMUL (1) MOŞTENIREA PĂRINTEASCĂ (1) MUNCA (1) MUSTRAREA (1) NAŞUL (1) NAZAREII (1) NEASCULTAREA (1) NECREDINŢA (1) NECURĂŢIA (1) NEDREPTATEA (1) NEOFIT (1) NEPĂSAREA (1) OBICEIUL (1) OMARIA (1) OSPEŢELE (1) OSPITALITATEA (1) PACEA (1) PARASTASELE (1) PASTORAŢIA (1) PAŞTILE (1) PĂCATUL (1) PĂRINTE (1) PENTICOSTALIŞTII (1) PICTURA (1) POLIGAMIE (1) POLITICA (1) POMENILE (1) POMENIRILE LA SLUJBĂ (1) POSTUL (1) PREDESTINAŢIA (1) PREDICA (1) PREOTEASA (1) PREOŢIA (1) PRIETENIA (1) PROTIA (1) PROVIDENŢA (1) PUSTNICIA (1) RĂBDAREA (1) RĂPIREA FEMEILOR (1) RĂUL (1) RĂZBOIUL (1) RĂZBUNAREA (1) RECĂSĂTORIREA PREOŢILOR (1) RECUNOŞTINŢA (1) REFUGIAŢII (1) REGIONALISMUL (1) RESPECTUL (1) RÎVNA (1) RUDENIILE (1) RUGĂCIUNEA (1) SĂRĂCIA (1) SĂRBĂTORILE (1) SĂRUTAREA (1) SCURGERILE (1) SECERĂTORII (1) SFATUL (1) SFINŢII (1) SFÎNTĂ SCRIPTURĂ (1) SILUIREA (1) SIMONIA (1) SINODUL (1) SINUCIDEREA (1) SÎNGELE (1) SMERENIA (1) SMINTEALA (1) SORŢII (1) SPECTACOLELE (1) SPIRITISMUL (1) SPOVEDANIA (1) STAREŢUL (1) STAVROPIGHIA (1) SUDALMA (1) SUFERINŢA (1) SUFLETUL (1) SUGRUMAT (1) SUPERSTIŢIILE (1) ŞTIINŢA (1) TAINELE SFINTE (1) TEOSOFIA (1) TOLERANŢA (1) TOVĂRĂŞIA (1) TRADIŢIA SFÎNTĂ (1) TRANSFERAREA (1) TUDORIŞTII (1) TUNDEREA (1) UCIDEREA (1) UNIFORMA CLERICALĂ (1) VAGABONDAJUL (1) VĂDUVIE (1) VEŞMINTELE (1) VICLEŞUGUL (1) VISELE (1) VÎNĂTOAREA (1) VOMITAREA (1) VORBE MURDARE (1) VRĂJITORIA (1) ZODIILE (1)

Blogger Template by Blogcrowds.