POSTUL

POSTUL
1535. -Postul este înfrînarea totală sau parţială de la hrana bunăşi îmbelşugată şi mai ales de provenienţă animală. El este o jertfă trupească care cere a fi unită cu milostenia, cu darurile de tămîie, luminări, etc, aduse la altar, precum şi metaniile, închinăciunile, etc, toate laolaltă alcătuiesc închinarea datorată de trup, ca jertfă Domnului. Jertfa Domnului se ridică la cel mai înalt grad, numai cînd sufletul se curăţeşte prin înfrînarea de la orice răutate acoperind totul cu rugăciunea şi cu gîndirea cea curată spre slava lui Dumnezeu. Postul este semnul, simbolul că iubim pe Dumnezeu care n-are nevoie de postul nostru, ci, noi avem nevoie de post fiindcă el
este mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi înşine şi pe temeiul acestei biruinţi, vom birui şi lumea pusă în slujba păcatului şi uneltirile diavolului. "Acest soi de draci, nu iese decît cu post şi mgăciune". (Matei 17, 21).
1536. -Nu orice post este post religios, ci numai acela care se face întru numele Domnului şi după legea lui Dumnezeu aşa cum a primit-o Adam (Fac. 2, 16-17; 3, 2-6) şi au învăţat proorocii (Lev. 19, 29-31; Is. 68, 1-6; Ioil 2, 12-16) şi I-aU practicat sfinţii (Ex. 24, 18; III Regi 19, 8; Matei 4, 2; Luca 2, 37). Sf. Ioan Botezătorul a postit în continuu (Matei 3, 4; Marcu 1, 6). Iisus a poruncit limpede ca să postim şi cum să postim (Matei 6,16-18; Luca 21-34). Apostolii au postit şi s-au rugat (F. Ap. 13, 3; 14, 23; l Cor. 7, 5; II Cor. 11, 27). Deci, orice creştin trebuie să fie convins de trebuinţele postului, să-l respecte în convingerile sule şi să-l practice atît cît darul credinţei şi puterile îl ajută ferindu-se de a-l defăima, întrucît el este de origine dumnezeiască, dat nouă cu scopul de a ne înfrîna trupul de la patimi, a ne smeri sufleteşte şi a ne face mai buni întru pocăinţă şi rugăciune spre mîntuirea noastră şi slava lui Dumnezeu (V. înfrînarea, Liturghisirea, Rugăciunea).
1537. -"Dacă vreun cleric ar posti duminica sau sîmbăta (afară de Sîmbăta Patimilor), să se caterisească, iar de va fi laic, să se afurisească". -Apost. 66.
1538. -"Dacă vreun episcop, prezbiter, diacon, citeţ sau cîntăreţ nu posteşte sfînlul şi marele post al Paştilor sau miercurea şi vinerea să se caterisească, afară de cazul cînd este împiedicat de slăbiciunea tmpească, iar de va fi laic, să se afurisească". -Apost. 69.
1539. -"Dacă vreun episcop, prezbiter, diacon sau oricare din catalogul clericilor ar posti, sau ar [ine sărbătorile cu iudeii, sau ar primi de la dînşii daniri de sărbători, precum azime sau altceva de acest fel, să se caterisească, iar de va fi laic, să se afurisească". -Apost. 70.
1540. -"Canonul din Cartagina învaţă că sfintele altandui să nu se săvîrşească, decît numai de oamenii care postesc, afară de o singură zi din an, întm care se săvîrşeşte Cina Domnului. Poale va avea vreme în anumite locuri (postul din Joia Mare), a fost de folos penlni Biserică şi acei Sfinţi Părinţi, au întrebuinţat o astfel de iconomie (în chip excepţional) din anumite pricini. Insă, deoarece pe noi nimic nu ne sileşte să părăsim asuprimea postului, unnînd predania apostolilor şi a părinţilor(de-a lungul secolelor), hotărîm că nu se cuvine a dezlega (postul) în Joia Mare din ultima săptămînă a Patmzecimii şi astfel, a necinsti tot postul mare", -vi cc. 29.
1541. -"Am aflat că cei din cetatea Romei postesc sîmbelele postului patmzecimii împotriva aşezămintelor tradiţiei bisericeşti, Sf. Sinod hotărăşte ca şi Biserica Romei să respecte neschimbat canonul (Ap. 66), care zice: Dacă vreun cleric s-ar afla postind în ziua duminicii sau sîmbetei, afară numai de una (Sîmbăta Marc), să se caterisească, iar de va fi laic, să se afurisească", -vi ec. 55.
1542. -"De asemenea, am aflat că în ţara Armeniei şi în alte părţi, unii mănîncă brinză şi ouă în sîmbetele şi duminicile Sfintei Patnizecimi. Deci, s-a hotărit ca Biserica lui Dumnezeu din toată lumea, unnînd numai o singură rînduială, să ţină postul şi să se îndepărteze ca şi de orice fel de înjunghiere, aşa şi de ouă şi de brinză, care sînt rodul animalelor de la care ne înfrinăm. Iar dacă nu se va păzi aceasta, de vorf clerici să se caterisească, iar de vor fi laici să se afurisească", -vi ec. 56.
1543. -"Creştinii, în săptămînă patimilor, postind şi mgînduse cu umilinţă, trebuie să-şi încheie postul la miezul nopţii din sîmbăta cea mare (după ora 12) pentm că Sf. Evanghelist Matei şi Luca, cel dintîi, zice: "în noaptea sîmbetelor" (Matei 28, 1), iar celălalt zice: "foarte de dimineaţă" (Luca 24, 1) arătîndu-ne adîncimea dimineţii "de duminică". -VI ec. 89.

1544. -"Dacă cineva sub motiv de nevoinţă ascetică ar posti duminica, să fie anatema". -Gangra 18.
1545. -"Dacă vreunii din cei ce se nevoiaşe (eustaţienii) din defăiihare (a rînduielilor bisericeşti) ar îndrăzni să dezlege posturile cele predanisite de Biserică, încrezîndu-se în justificările cugetului său, să fie anatema". -Gangra 19.
1546. -"Nu se cade a dezlega postul din Joia Mare din Săptămînă Patimilor şi a necinsti toată Palmzecimea, ci se cuvine ca tot postul mare să se ajuneze cu mîncare uscată". -l.aod. 50.
1547. -"în lot Postul Mare nu se cade a se prăznui naşterile mucenicilor, ci pomenirea lor să se facă numai sîmbăta şi duminica".
1548. -"Nu se cuvine a se face nunţi sau a prăznui ziua (onomastica) naşterii în patnizecime". -i^od. 52.
1549. -"...De toţi se va mărturisi la fel ca sărbătoarea şi bucuria trebuie să înceapă după slujba învierii Domnului smerind pînă la acea vreme sufletele cu postul. Deci, pe cei ce se prea grăbesc şi deja pe la miezul nopţii se lasă de poslire, îi dojenim ca pe nişte leneşi şi neînfrinaţi, ca pe unii care întrerup calea înainte de a ajunge la ţintă, cum zice un înţelept: "în vhffă nu este nici-un lucru fără însemnătate, chiar şi lucrul de nimic, atunci cînd el lipseşte". Pe cei ce se înfrînează şi rabdă mai mult chiar pînă la a patra strajă (ora 8 dimineaţa) îi socotim ca pe nişte viteji şi iubitori de osteneală. Dar să nu osîndim nici pe cei ce au încetat între timp postirea, fiindcă au fost siliţi sau n-au putut răbda, pentm că nici cele şase zile de poslire nu le rabdă toţi la fel, ci unii le petrec nemîncaţi pe toate, alţii două, alţii trei, alţii patm, iar alţii nici una. Cei ce s-au nevoit mult li se dă voie să dezlege postul mai curînd, iar alţii care n-au postit decît cele două zile din urmă vineri şi sîmbăta din săptâmîna patimilor, socotesc că aceştia nu au aceeaşi nevoinţă ca cei ce s-au înfrinat în toate zilele...". -Sf. Dionisie 1.
1550. - 'Nu ne va învinui pe noi cineva fiindcă postim miercurea şi vinerea, întm care ni s-a pomncit, pe bună dreptate să postim după Tradiţie. Postim miercurea pentm sfatul făcut de iudei, pentm vinderea Domnului şi vinerea postim fiindcă a pătimit pentm noi. Ţinem duminica ca pe o zi de bucurie pentm Iisus cel ce a înviat întm acea zi, întm care ni s-a predanisit să nu plecăm nici genunchii" (cu metanii). -Sf. Petru 15.
1551. -"Cine va dezlega miercurea şi vinerea acela răstigneşte pe Hristos ca şi evreii, fiindcă miercuri s-a vîndut, iar vineri a fost răstignit". -ILT, 381.
1552. -"...R. Postul este orînduit cu scopul de a smeri sufletul. Deci, dacă trupul este smerit de boală şi cuprins de slăbiciune, se cade să i se dea hrană şi băutură după trebuinţă şi cît poate să suporte". -Timotei 8.
1553. -"...R. In postul mare, cel bolnav se cuvine a fi dezlegat să ia hrană şi băutură cît îi trebuie, căci este drept ca cel bolnav să se împărtăşească cu untdelemn". -Tim. io.
1554. -"Păzeşte posttd întru ponincile Domnului şi vei fi bineplăcut Domnului şi înscris la un loc cu cei ce se păzesc de ponincile Lui. Insă, dacă faci şi vreo altă faptă bună, care nu este
cuprinsă în ponincile Domnului (ci este sfat evanghelic Matei 19, 21) vei dobîndi multă slavă şi vei avea mai multă cinste la Dumnezeu. Acest post, cînd se păzesc ponincile Domnului esle toane bun. Aşadar, păzeşte postul pe care vrei să-l (ii, dar mai întîi de toate fereşte-te de vorbe şi pofte rele, şi-ţi curăţă inima de toate deşertăciunile lumii puse în slujba păcatului. Dacă vei ptizi toate acestea, îţi va fi postul desăvîrşit. împlinind acestea, în acea zi în care posteşti nu gusta nimic altceva decît pîine şi apă, iar ceea ce aveai să cheltuieşti în acea zi cu mîncarea, dă la săraci, la văduve şi orfani, cu multă smerenie, ca cei ce primesc să se roage pentm line către Domnul, iar jertfa va fi bine primită la Domnul şi înscrisă în cartea veşnicilor răsplătiri", -iierma Păstorul III, 5.
1555. -"Socoteala părinţilor de a posti este foarte bună, iubitoare de oameni şi folositoare călugărilor şi mirenilor, uşoară şi nu zilnică, căci nu s-a poruncit a nu se mînca nimic şi a posti cu măsură trebuitoare înfrînării, aducerii aminte de ponincile Domnului şi a ne smeri penlni păcatele noastre la ceasul morţii şi al judecăţii şi la veşnicile răsplătiri. Postul este semnul că iubim pe Dumnezeu. Astfel, mirenii şi călugării şi mai ales călugării pururea sînt datori a se înfrina cu postul, precum s-au făgăduit iui Dumnezeu", -sim. Tes. IX, 56.
1556. -"Posturile voastre să nu fie aceleaşi cu ale fariseilor (Matei 6, 16) care postesc în ziua a doua (luni) şi a cincea (joi). Voi postiţi ziua a patra (miercuri) şi a şasea (vineri) pentru că în ziua a patra s-a făcut judecata împotriva Domnului, cînd Iuda a făcut trădarea lui pe bani (Matei 26, 13-14), iar vinerea pentm că Domnul în acea zi a suferit patima Sa pe cmce sub Pilal (Matei 27). Ziua sîmbetei şi a duminicii negreşit să le serbaţi, penlni că sîmbăta aminleşte de facerea lumii, iar duminica de învierea Domnului. Numai o singură sîmbăta se posteşte în cursul anului, aceea a îngropării Domnului, cît a stat Creatond sub pămînt, întristarea penlni El esle mai mare decît bucuria pentm creaţiune deoarece Creatond esle mai presus de creaturile Lui şi prin fire şi prin vrednicie". -Const. Ap.vil, 23.
1557. -Avînd în vedere nevoile vremii păstorii bisericeşti care au datoria de a iconomisi viaţa păstoriţilor au dat sfaturi cu privire Ia aplicarea postului cum este enciclica Sf. Sinod român din 1907 şi cea din 1956 în care se precizează:
A. Copiii pînă la împlinirea vîrstei de 7 tun sînt dezlegaţi de pravila postului, putînd mînca în tot timpul anului orice fel de alimente.
B. Pentru copiii de ia 7-12 ani şi pentru credincioşii de orice vîrstă care sînt cuprinşi de slăbiciuni şi suferinţi trupeşti pravila postului să lie obligatorie numai în zilele următoare: a). Toate miercurile şi vinerile de peste an, afară de acelea cînd este dezlegare la peşte ; b). Prima şi ultima săptămînă din sfîntul şi marele post al Paştilor şi tot aşa din postul Crăciunului; c). de la 23-28 iunie (adică cinci zile din postul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel); d). de la 1-15 august (adică 2 săptămîni ale postului Adormirii Maicii Domnului); e).
Ajunul Crăciunului, Ajunul Bobotezei, 29 august şi 14 septembrie. Pentru celelalte zile şi săptămîni din timpul marilor posturi bisericeşti, copiii de la 7-12 ani şi credincioşii de orice vîrstă care sînt suferinzi să lie dezlegaţi a mînca: peşte, icre, ouă, lapte şi brînză. -Enciclica Sf. Sinod 1956.
1558. -Tipicul cel Mare îşi are originea de la Sfîntul Sava (+532). în decursul secolelor el a fost completat de alţi cuvioşi părinţi din Palestina şi Slîntul Munte Athos, pînă la tipărirea lui
în 1816 şi pus în aplicare de mii şi mii de cuvioşi şi de episcopi care şi-au sfinţit viaţa slujind Domnului în diferite mînăstiri şi episcopii. Dur el a servit şi preoţilor mireni în slujba lor
pastorală. Deci, el fiind întocmit de călugări, severitatea lui în pastoraţia mireană, socotesc că trebuie uşurată ţinîndu-se seama de spiritul evanghelic (ll Cor. 3, 6) fiindcă Biserica nu omoară
oamenii, ci păcate şi astfel după cum în timpul penticostalului se dezleagă miercurea şi vinerea la peşte pentru mireni, iar pentru călugări la vin şi untdelemn, socot că ar trebui să se dezlege mirenilor la peşte acolo unde se dezleagă la vin şi untdelemn pentru călugări, aşa cum s-a arătat în sinaxarul fiecărei luni din acel tipic mai ales pentru cei slăbiţi şi bolnavi de la caz Ia caz
(Rom. 14, 1-23; I Cor. 10,1-33). însuşi titlul catalogului pe care-1 dăm mai jos, ca aplicare pentru cei ce pot şi orientarea pentru cei slabi care sună: "Arătarea, întru care zi fac dezlegarea monahii şi în care dezleagă postul peste tot anul". -Tipicul cel Mare p. 724.
1559. -Ianuarie are dezlegări şi posturi asemenea cu decembrie:
-La 1-4 dezlegare la toate atît miercurea cît şi vinerea (harţi).
-5 -Ajunul Botezului, post riguros cu dezlegare numai la vin şi untdelemn, în orice zi ar fi ca şi la 24 decembrie (Teofil 1).
-6 -Botezul Domnului Iisus, dezlegare la toate, în orice zi ar fi.
-7-Sfîntul loan Botezătorul dezlegare la peste, dacă este miercurea sau vinerea.
-16 -Lanţul Sf. Apostol Petru, vin şi untdelemn, ca şi la 17,18,20, 25,27.
-30-Sf.Vasile, Grigore şi loan dezlegare la peşte. în miercurea şi vinerea celorlalte zile ale acestei luni nu se dezleagă nici la vin nici la untdelemn ci numai la hrană săracă.
1560. -"La naşterea Născătoarei de Dumnezeu (8. IX) sau întîmpinarea Domnului (2. II) sau Adormirea (15. VIII) dacă se va întîmplă miercurea sau vinerea dezlegăm la peşte şi la vin şi mîncăm de două ori în ziua aceea". -Tipicul cel Mare p. 43.
1561. -Februarie are dezlegări: 2 -întîmpinarea Domnului, dezlegare la peşte iar în postul mare numai la vin şi untdelemn.
1562. -"Cum că în Palestina în latura Ierusalimului, n-am luat de la Sfinţii Părinţi a face Liturghia cea desăvîrşită, în miercurea şi vinerea săptămînii brinzei, nici cea mai înainte sfinţită, că întm aceste zile cînlăm "aliluia" cu metanii, seara şi dimineaţa, precum mai sus s-a zis. Iar la vecernie întru acelea două zile mîncăm brinză şi ouă, odată în zi, răslurnînd pravila (traditenilor) letraditenilor şi a iacobitenilor". -Tipicul M. p. 488 (479, 484).
1563. -în vinerea brînzei: "Din început cu metanii încep slujba ca şi în marţea brinzei seara la vecernie (de la învredniceşte-ne Doamne...), la utrenie şi la ceasuri cînlăm întm toate asemenea". -Tipicul M. p. 489.
1564. -"întru Sfnta Patnizecime, în ziua dinlîi a săptămînii cei dintîi, adică luni, nicidecum nu se cade a mînca. Aşijderea şi marţi. Iar miercuri după săvîrşirea dumnezeieştii liturghii celei mai înainte sfinţite, se pune pe masă şi mîncăm pîine caldă şi mîncare caldă din seminţe şi se dă şi apă caldă cu miez (zeamă de fructe). Iar cei bolnavi care nu pot să păzească cu post negru cele două zile dinlîi şi bătrinii mănîncă pîine şi beau apă după vecernie, marţi". -Tipicul Mare p. 42.
1565. -"Că din duminica aceasta a brinzei şi pînă la înălţarea Cinstitei Cnici (odovania 21 sept.) întru toate duminicile de peste tot anul, la utrenie încetează polieleul şi se cînlă numai la praznicile stăpîneşli şi la sfinţii cei mari şi la privegherile duminicilor". -Tipicul Mare, p. 492.
1566. -"Că n-am luat a face liturghie cea mai înainte sfinţită pînă miercuri (sapi. I din post) pentm că după predanie să se postească toată frăţimea iar cei ce pot, să petreacă postindu-se pînă "vineri. In Tipicul Sf. Munte al Athosului, în ziua cea dintîi, adică nici cum nu pomnceşte a mînca. Iar marţi, miercuri şi joi cum că se cuvine a mînca cîte o litră de pîine şi apă, iar alt nimic afară de sare dacă va trebui cuiva CU pîine". -Tipicul Mare, p. 502.
1567. -"Aceste 40 de zile ale postului mare, întocmai toate sînt de sfinte şi cinstite că şi slujba lor este una. Pentm aceasta cu bună şi duhovnicească socoteală s-a luat de se' slujeşte în toate cele dintîi cinci zile ale săptămînii Liturghia cea mai înainte sfinţită, după cum învaţă Sf. Simeon al Tesalonicului" (IX, 56...-Tipicul Mare, p. 509).
1568. -"Că întru toate vinerile Sfintei Patmzecimi la vecernie şi pavecemiţă metanii nu facem; numai cele însemnate la liturghia mai înainte sfinţită, adică după: "Să se îndrepteze rugăciunea mea..." metanii trei ; după vohodul sfintelor damri, metanii trei şi la "Fie numele Domnului binecuvîntat..." metanii trei". -Tipicul M. p. 511.
1569. -în sîmbăta Sf.Teodor "mîncăm bob fiert şi măsline albe şi negre şi fiertură cu untdelemn şi bem cîte un pahar de vin pentm sfiitul. Şi aceasta am luat-o de la lavra Cuviosului Sava şi al Cuv. Eflimie. Că numai de două ori am lăsat a mînca peşte în acest mare post: La Buna Vestire şi la Duminica Floriilor". -Tipicul Mare, p. 512.
1570. -"Iar în sîmbete şi duminici dezlegăm numai la untdelemn şi vin iar întm celelalte cinci zile ale săptămînii postim pînă seara şi mîncăm mîncare uscată afară de sîmbăta şi duminica. Iar peşte întm Sf. Pat/uzecime nicidecum nu îndrăznim să mîncăm, afară de prăznuirea Bunei Vestiri şi de Duminica Slîlpărilor". -Tipicul Mare, p. 42.
1571. -"Şi dacă vreun monah pe Sf. Palnizecime, pentm lăcomie o strică ca să mănînce peşte afară de praznicul Bunei Vestiri unul ca acesta să nu se împărtăşească cu Sfintele Taine la Paşti, ci cîtăva vreme să se pocăiască şi metanii pe zi şi pe noapte să facă cîte trei Stlte". -Tipicul Mare, p. 42.
1572. -"în joia canonului celui mare dezlegare la vin şi untdelemn. In vinerea acatistului, la vin şi la untdelemn. în sfiita şi marea joi dezlegare la vin şi untdelemn". -Tipicul Mare, p. 727.
1573. -"In duminicile Sf. Patmzecimi, afară de cea a slîlpărilor, se săvîrşeşte Liturghia Marelui Vasile... La masă mîncăm fiertură cu untdelemn, iar nu peşte. Şi de se va întîmplă bem cu măsură şi vin pentru slava lui Dumnezeu, cîte două pahare; aşijderea şi seara cîte două pahare". -Tipic p. 515.
1574. -"întm această miercuri a înjuniătăţirii postului, la masă nu se cuvine a dezlega la untdelemn şi vin că mai vîrtos zi de plîngere este iar nu de bucurie". -Tipicul Mare, p. 523.
1575. -"Apoi intrăm la masă (Joia mare după Liturghia Sf. Vasile) şi mîncăm fiertură cu untdelemn şi bem vin şi altă mîncare uscată fiindcă s-a cîntat aliluia. In tipicul studiţilor se ppninceşte a se mînca fîemiră sau linte, ori bob fiert şi bem vin. In tipicul Alhosului se porunceşte a mînca două fierturi cu untdelemn şi bem cîte două pahare. Şi aceste toate să se facă cum va socoti cel mai mare după nevoile şi voinţa frăţească cea întm Hristos spre folosul cel de suflet mîntuitor". -Tipicul Mare, p. 556.

1576. -în timpul postului mare se poate boteza, călugări şi hirotonisi. "Hirotonia diaconului se poate face la Liturghia mai înainte sfinţită iar hirotonia preotului la Liturghia cea desăvîrşită, căci preotul este săvîrşitor iar diaconul slujitor". "Nunta... şi logodna nu trebuie a se face fără numai în caz de nevoie şi aceasta să se facă numai în ziua de Buna Vestire şi Duminica Floriilor". -Sim. Tes. IX, 25.
1577. -"De va cădea Buna Vestire în săptămînă Patimilor se dezleagă la peşte afară de vineri şi sîmbăta cînd se dezleagă numai la untdelemn şi vin în cinstea praznicului". -ILT, 383.
1578. -"De s-ar întîmplă Buna Vestire în Joia cea mare sau Vinerea cea mare, nu păcătuim dacă gustăm vin şi peşte". -Sf. Nichifor 5.
1579. -"Nu se cuvine ca monahii în postul mare să facă agriculhiră şi sub acest motiv să dezlege la vin şi untdelemn fiindcă acestea sînt obiceiuri ale necumpătării". -Sf. Nichifor 16.
1580. -"Se cuvine ca monahii să postească miercurea şi vinerea din săptămînă brinzei şi după apolisul Liturghiei cei mai înainte sfinţite să mănînce brinză oriunde s-ar afla, spre surparea învăţăturilor eretice a lui Iacob şi a eresului tetradiţilor (monofiziţi), anncni, copţi". -Sf. Nichifor 33.
1581. -"Călugării care muncesc în timpul postului mare se cuvine ca la ceasul al nouălea (15) să mănînce puţină pîine iar seara să cineze".
-Sf. Nichifor 48.
1582. -"Cine n-are ce mînca în postul mare, sâ mănînce came şi să aibă pocanie trei ani şi metanii 150, iar de va gusta brînză sau ouă în acel post mare doi ani să aibă pocanie şi metanii 66". -PBG 1.38.
1583. -"Oricine se va spurca în lunea brînzei cu carne şi în lunea dintîi (a postului) cu brînză, patm ani să se pocăiască şi metanii 300. Oricine se va spurca din neştiinţă în postul cel mare, un an şi metanii 36". -PBG 138.
1584. -"Cel ce va mînca came, ouă sau brinză în postul mare sau miercurile şi vinerile de peste an, doi ani să nu se împărtăşească". -Molitfelnic.
1585. -"Cine va mînca carne şi brînză în sfînlul şi marele post sau miercurea şi vinerea, acela palm ani să nu se împărtăşească şi să ia şi alt canon greu". -ILT, 382.
1586. -"Femeia care va naşte în postul mare sau în săplămîna cea mare, aceea să nu ţină ponincilul post de vin şi untdelemn, ci fără de păcat să mănînce şi să bea. Pentm că postul s-a făcut pentm înfrînarea tmpului, iar aflîndu-se bolnavă şi slabă ea cere şi primeşte hrană ca să ia putere şi sănătate. Şi tot cel ce va fi slab şi bolnav nu se opreşte în zilele care sînt poruncile a le posti, ci să mănînce untdelemn şi vin, iar carne să nu mănînce, măcar de s-ar afla şi la moarte". -ILT, 382.
v 1587. -"Postiţi în zilele săptămînii celei mari (a patimilor)... gustînd numai pîine, sare, legume şi apă; iar de vin şi de came să vă feriţi cu totul. în vinerea şi sîmbăta cea mare dacă sănătatea vă îngăduie să nu gustaţi nimic pînă la cîntatul cocoşului din noapte..."în ziua sîmbetei ţineţi poslirea pînă la lumina zilei învierii Domnului. Dar din seara sîmbetei şi pînă la lumina zilei învierii, staţi în Biserică priveghind, citind legea, profeţii şi psalmii". -Const. Ap. V, 18-19.
1588. -"Am luat din Palestina că în această zi a vinerii cei mari, a nu face Liturghie mai înainte sfinţită şi nici liturghia cea desăvîrşită şi nici masa nu putem, nici mîncăm întm această zi a răstignirii. Iar de va f cineva foarte mult neputincios sau prea bătrin şi nu poate să rămînă postindu-se, să i se dea lui pîine şi apă după apusul soarelui. Că aşa am luat pomncă de la sfinţii apostoli (Matei 9, 15; Dionisie l) a nu mînca întm sfinla şi marea vineri"... Tipicul Mare p. 563.
1589. -La Paşti "Cttm că pravoslavnicii carne în Biserică n-aduc. Iar ouăle şi brinză aduse fund, se pun în pridvor iar în Biserică nicidecum nu se cuvine a aduce... cum că, came şi prinosul cel alb nu este paşte, nici mielul precum zic oamenii şi primesc dintm dînsele cu toată evlavia şi că dintr-un oarecare sfinţenie se împărtăşesc, ci ele sînt ca o proastă aducere. Căci nu se poale aduce aceasta ca întm jertfa lui Dumnezeu, ci numai ca o blagoslovenie spre mîncare..."
(Apost. 3, VI, 99) -Tipicul Mare p. 577.
1590. -"Uşile împărăteşti ale altandui şi cele mari şi cele mici de la străni, prin toate Bisericile, întm toată săptămînă cea luminată nu le închidem şi în vremea împărtăşirii". -Tipicul Mare, p. 577.
1591. -"Dacă tu din cauza slăbiciunii trupeşti, nici o zi nu poţi petrece fără hrană, nimeni, fiind om înţelept nu-ţi va reproşa pentru aceasta, căci noi avem pe Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, care nu cere de la noi nimic care întrece puterile noastre. El nu cere de la noi numai înfrînare de la mîncare şi post, ci El vrea să renunţăm la ocupaţiile lumeşti şi să ne îndeletnicim cu cele duhovniceşti... Dacă noi am mînca numai cît ne trebuie pentru întreţinerea noastră şi ne-am feri de cele rele, n-am mai avea nevoie de post... Cel ce mănîncă şi nu poate posti, cu atît mai mult să facă milostenie, să se roage cu mai multă rivnă şi să asculte învăţătura Domnului de la care slăbiciunea trupească nu-l împiedică să se împace cu cei certaţi şi să alunge din sufet duhul răzbunării". -Sf. I. Hrisostom. Fac. Om. 10.

1592. -Martie are dezlegări: 9 -Sfinţii 40 de mucenici, vin şi untdelemn; 24 -"In Ajunul Bunei Vestiri dezlegăm la vin şi untdelemn". -Tipicul M. p. 727.
1593. -"Buna Vestire a Maicii Domnului în oricare din zilele sfîntului post pînă la duminica stîlpărilor de se va întîmplă, dezlegăm la peşte şi la vin şi mîncăm odată în zi, iar sîmbăta şi duminica de două ori. în săptămînă cea mare, de se va întîmplă pînă în joia mare dezlegăm la vin şi la untdelemn. Iar în vinerea cea mare numai la vin". -Tipicul M. p.43.
1594. -"Iar în miercurile şi în vinerile toate-i Cincizecimi dezlegăm monahii la untdelemn şi vin iar mirenii la peşte, afară de miercurea înjumătâţirii şi de miercurea odovaniei Paştelui, căci în acele două zile dezlegăin şi monahii la peşte şi la vin. Iar al{ii dezleagă şi întm celelalte miercuri şi vineri ale Cincizecimii". - Tipicul M. 4344.
1595. -Aprilie are dezlegări: 23 -Sf. Mucenic Gheorghc miercuri şi vineri se dezleagă la peşte, la vin şi la untdelemn în Cincizecime, dacă nu este în postul mare. 30 -Sf. Apostol Iacob rudenia
Domnului vin şi untdelemn.
1596. -Mai are dezlegări: 2 -Sf. Atanasie cel Mare, vin şi untdelemn; 8 -Sf. Ioan Evanghelistul, vin şi untdelemn; 21 -Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, vin şi untdelemn; 25 -Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul, vin şi untdelemn.
1597. -"Iar în duminica Pogoririi Duhului Sfînt, se face plecarea genunchilor la vecernie şi în săptămîna aceasta este dezlegare (în toate zilele) a mînca peşte, brînză, ouă şi lapte, iar mirenii şi la came pînă la duminica Tuturor Sfinţilor". (I Iarţi -Tipicul Mare 43 şi 626; 630).
1598. -"//i postul Sf. Apostoli şi al Naşterii lui Hristos, marţea şi joia peşte nu mîncăm, ci numai untdelemn şi vin. Iar luni, miercuri şi vineri nici untdelemn, nici vin nu gustăm, ci ne postim pînă la al nouălea ceas şi mîncăm întm acele zile mîncare uscată. Iar în sîmbete şi duminici se mănîncă peşte. Iar dacă s-ar întîmpla vreun sjînt luni, marţi sau joi avînd slavoslovie, se mănîncă peşte. Iar miercuri şi vineri dezlegăm numai la vin şi untdelemn şi mîncăm odată în zi. Iar dacă s-ar înlîmpla miercuri sau vineri vreun sfînt avînd priveghere, dezlegăm la untdelemn şi vin şi la peşte. Şi dacă se va înlîmpla pomenirea sfînlului şi a cămia este hramul Bisericii miercuri sau vineri, asemenea facem". -'Tipicul Mare, p. 44.

1599. -"Postul Apostolilor se face penlni cinstirea lor, căci de multe bunătăţi ne-am învrednicit prin ei şi s-au făcut pildă de poslire, de înfrînare şi ascultare pentm propovăduirea cuvîntuliii Evangheliei şi întemeierea Bisericii prin care ne sfinţim viaţa". -Sim. Test. IX, 54.
1600. -"în postul sfinţilor apostoli şi cel al Sfîntidui Filip (Crăciunului) se cuvine călugărilor care stau în mînăstire (numai pentru slujbe) să mănînce odată în zi miercurea şi vinerea către seară; iar cei ce lucrează să guste după ceasul al şaselea (ora 12) şi seara să cineze". -Sf. Nichifor 20..
1601. -Iunie are dezlegări: 8 -Sf.Teodor Stratilat, vin şi untdelemn; la 11 -Sf. Ap.VartoIomeu şi Varnava, vin şi untdelemn; la 24 -Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, dezlegare la peşte; la 29 -Sf. Apostoli Petru şi Pavel, dezlegare la peşte; la 30 -Soborul Sf. Apostoli, dezlegare la peşte.
1602. -"Iulie are dezlegări: 1 -Sf. Cosma şi Damian, vin şi untdelemn; 2 -Sf. Veşmînt al Maicii Domnului, vin şi untdelemn; 5 -Cuviosul Atanasie din Athos, vin şi untdelemn; 8 -Sf. Mucenic Procopie, vin şi untdelemn; 15 -Sf. Mucenici Chiriac şi Iulian, vin şi untdelemn; 20 -Sf. Prooroc Ilie, vin şi untdelemn; 27 -Sf. Mucenic Puntelimon, vin şi untdelemn.
1603. -Postul Maicii Domnului n-a fost prevăzut de canoane pînă în secolul 10-11, ci a fost ţinut numai de cine a voit. Abia în sec. XII, patriarhul Luca (1156-1169) l-a impus să fie respectat de la 1-14 august. Acest post a fost practicat cu severitate în cinstea schimbării la faţă şi a Adormirii Maicii Domnului de către monahii aghioriţi, fiindcă Maica Domnului este patronul Sfintului Munte şi de la ei, s-a întins obiceiul de a se socoti mai aspru decît cel al Crăciunului şi al Sf. Apostoli cu care este egal. Deci, pentru mireni, se poate dezlega de peşte în toate zilele afară de miercurea şi vinerea şi numai la Schimbarea la Faţă (S. Aten. IV, p. 488; 565-5'Jl).
1604. -"î. Trebuie să ţinem postul lunii august? R. Mai înainte postul a fost rînduit în acest timp (1-14 august), dar apoi s-a strămutat, nu se ştie cînd, pentm ca să nu cadă laolaltă cu postul altor popoare care postesc în acest timp. De altfel, mulţi oameni ţin acest post (al Sfintei Marii) acum" (în îooo-iuo). -Nicoiae3.
1605. -"In postul Adormirii Prea Sfintei Slăpînei noastre Născătoare de Dumnezeu, în 15 zile, afară de Schimbarea la Faţă a lui Hiistos, ne postim pînă la al nouălea ceas din zi, luni, miercuri şi vineri, mîncînd mîncare uscată şi facem şi plecare genunchilor pînă la împărtăşirea cu Sfintele Taine. Iar marţi şi joi fiertură fără untdelemn. Iar sîmbăta şi duminică facem fiertură cu untdelemn şi bem vin. Iar peşte nu mîncăm pînă la Adonnirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, fără numai la Schimbarea la faţă a lui Hristos mîncăm peşte de două ori pe zi". -Tipicul Marc, p. 44.
1606. -"Postul lui August este întm cinstea Maicii Domnului care ştiindu-şi mai dinainte mutarea sa, pumrea postea şi se mgu... înălţîndu-se către dragostea Fiului ei la care şi noi trebuie să răspundem prin post şi rugăciune. Unii zic cu acest post se ţine întm cinstirea praznicului Schimbării la Faţă a Domnului şi al Adormirii unul fiind pricinuitor dc lumină iar altul dc mijlocire al Maicii Domnului penlni noi". -Simeon Tes. IX, 34.
1607. -August are dezlegări: 6 -Schimbarea Ia faţă, peşte; 15
-Adormirea Maicii Domnului, dezlegare la toate, afară de miercuri şi vineri cînd mîncăm numai peşte; 29 -Tăierea Capului Siîntului Ioan Botezătorul, dezlegare numai la untdelemn şi vin şi post în orice zi s-ar întîmplu. Pe alocuri este obiceiul să nu se mănînce struguri,
pepeni şi orice fel de fructe roşii în amintirea vărsării sîngelui proorocesc; 31 -Cinstitul Brîu al Mafcii Domnului, vin şi untdelemn. -Tipicul Mare, p. 727.
1608. -Septembrie are dezlegări: l-Cuviosul Simeon Stîlpnicul, vin şi untdelemn; 6 -Sf. Arhanghel Mihail, vin şi untdelemn; 14 -înălţarea Sfintei Cruci: "La masă se face mîngîierea fraţilor cu untdelemn şi vin şi alte mîncăii de seminţe. Iar de brînză şi de ouă şi de peşte nicidecum nu îndrăznim a ne atinge". -Tipicul Mare, p. 82; 23 -Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul, vin şi untdelemn; 26 -Stîntul Ioan Evanghelistul vin şi untdelemn.
1609. -Octombrie are dezlegări: 6 -Sf.. Apostol Toma, vin şi untdelemn; 9 -Sf. Apostol Iacob Alfeu, vin şi untdelemn; 26 -Sf. Mucenic Dimitrie, vin şi untdelemn.
1610. -Noiembrie are dezlegări: 8 -Sf. Arhangheli Mihail şi Gaviiil, vin şi untdelemn; 14 -Sf. Apostol Filip, dezlegare la peşte pentru lăsatul de carne şi începutul postului Naşterii Domnului; 16 -Sf. Ap. Matei dezlegare la vin şi untdelemn, marţi şi joi, iar sîmbăta şi duminică la peşte; 21 -Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, dezlegme Ia peşte; 24 -Sf. Muceniţă Ecaterina, vin şi untdelemn.
1611. -"Postul Crăciunului şi al Sfinţilor Apostoli se posteşte lunea, miercurea şi vinerea fără peşte, vin şi ulei afară de cei bolnavi. Cei ce vor să placă mai mult lui Dumnezeu mănîncă peşte numai sîmbăta şi duminica". -ILT, 484.
1612. -"Postul Naşterii lui Hristos simbolizează postul lui Moise de patnizeci de zile cînd a primit cuvîntul lui Dumnezeu scris pe piatră, iar noi postim patnizeci de zile ca să primim cuvîntul cel întmpat din fecioară, din care ne împărtăşim, nu numai cu auzul legii ca la Moise, ci cu însuşi Tnipul şi Sîngele vieţii veşnice". -Simeon Tes. IX, 54.
1613. -Decembrie are dezlegări: 4 -Sf. Muceniţă Varvara, vin şi untdelemn; S -Sf. Sava cel sfinţit, vin şi untdelemn; 6 -Sf. Nicolae, vin şi untdelemn, unde-i hramul şi la peşte; 9 -Zămislirea Sf. Ana, vin şi untdelemn; 24 -Ajunul Naşterii Domnului, numai la vin şi la untdelemn pentru cei bolnavi. Fost riguros; 25 -Naşterea Domnului "dezlegare la toate".
1614. -"Se cuvine a şti că dacă s-ar înlîmpla praznicul Naşterii Domnului Hristos şi al Botezului Domnului miercuri sau vineri dezlegăm la brinză şi la ouă, iar mirenii la came. Iar cele 12 zile după Naşterea lui Hiislos şi în săptămîna d doua dinaintea lăsatului sec de came şi în săplămîna cea luminată şi săptămîna penticostandui (după Rusalii vinerea şi miercurea) dezleagă monahii la brinză şi la ouă, iar mirenii la came. Iar în săplămîna biînzei dezleagă şi monahii şi mirenii numai la brinză şi la ouă cu deosebire că miercurea şi vinerea întru al nouălea ceas dezlegăm odată în zi" (harţi). -Tipicul Mare, p. 43-44.
1615. -în cele patru posturi, precum miercurea şi vinerea este ca soţii să se înfrîneze de la împreunarea trupească ca semn că iubim pe Dumnezeu. -Trebnic p. 519.

0 Comments:

Post a Comment



Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

Etichete

ADVENTIŞTII (1) AFACERILE LUMEŞTI (1) AFURISIREA (1) AGHIASMA (1) ALTARUL (1) AMULETUL (1) ANAFORA (1) ANATEMA (1) ANIMALE NECURATE (1) ANTIMISUL (1) APOSTASIA (1) ARMENII (1) ASUPRIREA (1) AUREOLA SFINŢILOR (1) AVORTUL (1) BAIA (1) BAPTIŞTII (1) BĂTAIA (1) BEŢIA (1) BINECUVÂNTAREA (1) BISERICA (1) BLESTEMUL (1) BOALA (1) BOTEZUL (1) CANONISIREA (1) CARTEA CANONICĂ (1) CASA DE TOLERANŢĂ (1) CASTRAREA (1) CATEHIZAREA (1) CATEHUMENII (1) CATERISIREA CLERICILOR (1) CĂSĂTORIA (1) CĂSNICIA (1) CELIBATUL (1) CERŞETORIA (1) CIMITIRUL (1) CÎNTAREA BISERICEASCĂ (1) CÎRCIUMA (1) CONCUBINAJUL (1) CRUCEA (1) CTITORIA (1) CURVIA (1) CURVIA - PREACURVIA (1) CURVIA-SODOMIE (1) DARURILE (1) DEFĂIMAREA (1) DEVOLUŢIUNEA (1) DEZNĂDEJDEA (1) DIACONIŢELE (1) DIACONUL (1) DISPENSA (1) DIVORŢUL (1) DOBÎNDA (1) DOGMELE (1) DUELUL (1) DUHOVNICIA (1) DUŞMĂNIA (1) EREZIA (1) EVANGHELIŞTII (1) FANATISMUL (1) FAPTELE BUNE (1) FĂGĂDUINŢELE (1) FĂŢĂRNICIA (1) FECIORIA (1) FEMEILE (1) FRANCMASONERIA (1) FRĂŢIA DE CRUCE (1) FRICA DE DUMNEZEU (1) FUMATUL (1) FURTUL (1) GÎNDURILE (1) GLUMELE (1) GOMARIA (1) HIROTESIA (1) HIROTONIA ARHIEREULUI (1) HIROTONIA DIACONULUI ŞI A PREOTULUI (1) HOTARUL MUTAT (1) HULA (1) ICOANELE (1) IERODIACONUL (1) IEROSILIE (1) IERTAREA (1) IERURGIILE (1) INTERVENŢIA (1) IUBIREA (1) ÎMPĂRTĂŞIREA (1) ÎNDRĂCIREA (1) ÎNFRÎNAREA (1) ÎNMORMÎNTAREA (1) ÎNŞELĂCIUNEA (1) JOCUL DE NOROC (1) JOILE (1) JUDECATA (1) JURĂMÎNTUL (1) LAUDA (1) LĂCOMIA (1) LEGILE (1) LEHUZA (1) LENEA (1) LIPOVENII (1) LITURGHIA (1) LITURGHISIREA (1) LUMÎNĂRILE (1) MARTORII LUI IEHOVA (1) MASLUL (1) MĂRTURISITOR (1) MĂSURI FALSE (1) MEDICAMENTELE (1) METANIILE (1) MILOSTENIA (1) MINCIUNA (1) MIRUL (1) MÎNĂSTIRILE (1) MÎNCAREA (1) MÎNDRIA (1) MÎNIA (1) MOARTEA (1) MOAŞELE (1) MOAŞTELE (1) MOLOCANII (1) MONAHISMUL (1) MOŞTENIREA PĂRINTEASCĂ (1) MUNCA (1) MUSTRAREA (1) NAŞUL (1) NAZAREII (1) NEASCULTAREA (1) NECREDINŢA (1) NECURĂŢIA (1) NEDREPTATEA (1) NEOFIT (1) NEPĂSAREA (1) OBICEIUL (1) OMARIA (1) OSPEŢELE (1) OSPITALITATEA (1) PACEA (1) PARASTASELE (1) PASTORAŢIA (1) PAŞTILE (1) PĂCATUL (1) PĂRINTE (1) PENTICOSTALIŞTII (1) PICTURA (1) POLIGAMIE (1) POLITICA (1) POMENILE (1) POMENIRILE LA SLUJBĂ (1) POSTUL (1) PREDESTINAŢIA (1) PREDICA (1) PREOTEASA (1) PREOŢIA (1) PRIETENIA (1) PROTIA (1) PROVIDENŢA (1) PUSTNICIA (1) RĂBDAREA (1) RĂPIREA FEMEILOR (1) RĂUL (1) RĂZBOIUL (1) RĂZBUNAREA (1) RECĂSĂTORIREA PREOŢILOR (1) RECUNOŞTINŢA (1) REFUGIAŢII (1) REGIONALISMUL (1) RESPECTUL (1) RÎVNA (1) RUDENIILE (1) RUGĂCIUNEA (1) SĂRĂCIA (1) SĂRBĂTORILE (1) SĂRUTAREA (1) SCURGERILE (1) SECERĂTORII (1) SFATUL (1) SFINŢII (1) SFÎNTĂ SCRIPTURĂ (1) SILUIREA (1) SIMONIA (1) SINODUL (1) SINUCIDEREA (1) SÎNGELE (1) SMERENIA (1) SMINTEALA (1) SORŢII (1) SPECTACOLELE (1) SPIRITISMUL (1) SPOVEDANIA (1) STAREŢUL (1) STAVROPIGHIA (1) SUDALMA (1) SUFERINŢA (1) SUFLETUL (1) SUGRUMAT (1) SUPERSTIŢIILE (1) ŞTIINŢA (1) TAINELE SFINTE (1) TEOSOFIA (1) TOLERANŢA (1) TOVĂRĂŞIA (1) TRADIŢIA SFÎNTĂ (1) TRANSFERAREA (1) TUDORIŞTII (1) TUNDEREA (1) UCIDEREA (1) UNIFORMA CLERICALĂ (1) VAGABONDAJUL (1) VĂDUVIE (1) VEŞMINTELE (1) VICLEŞUGUL (1) VISELE (1) VÎNĂTOAREA (1) VOMITAREA (1) VORBE MURDARE (1) VRĂJITORIA (1) ZODIILE (1)
free counters

Blogger Template by Blogcrowds.