DICŢIONAR ORTODOX

CÎNTAREA BISERICEASCĂ
432. -Cîntarea bisericească este mijlocul prin care omul îşi închină cugetele sale Domnului şi totodată le îmbracă într-o haină folositoare şi pentru alţii. Ideile rugăciunii se ia din cărţile bisericeşti întocmite pe temeiul Sfintei Scripturi. Ele hrănesc duhovniceşte pe tot cel ce crede şi rîvneşte întru a lăuda pe Domnul. în biserică, slujitorii aduc roadă buzelor, ca jertfă Domnului, folosindu-se şi pe ei înşişi şi pe alţii, de unde aşteaptă o răsplată de la Domnul (Ev. 13,14; Osca 14,2). Şi orice creştin este dator să vorbească în psalmi şi în cîntări duhovniceşti spre a lăuda pe Domnul în toată vremea (Efes 5,19).
433. -"Ce înseamnă şi ce s-a zis de apostoli: "Cînt cu duhul, dar cînt şi cu mintea?" R. "Cîntă cineva cu duhul cînd rosteşte numai cu limba cele cîntate şi, ciulă cu mintea, cunoscînd înţelesul celor cîntale, se veseleşte în contemplarea lor" -Filoc. II, 209,2.
434. -"Cîntarea este o dulceaţă a chitarei, a sufletului, atinsă de cineva dinafară. Iar sufletul, dacă nu-i vine în vremea mgăciunii într-ajutor grăirea tainică în duh, nu se străpunge uşor de cele cîntate. "Căci a ne ruga curn trebuie, nu ştim". La aceasta îl aduce pe cel ce se roagă numai Duhul Sfînt" -Filoc. IV, 297,109.
435. -"Voim ca cei ce vin în biserică spre a cînla, să nu întrebuinţeze strigări necuviincioase, silind firea spre răcnire, nici a pronunţa ceva din cele nepotrivite şi neapropiate de biserică: ci cu multă luare aminte şi cu umilinţă să aducă lui Dumnezeu, priviloml celor ascunse, acest fel de psalmodii. Căci Sfinţitul Cuvînt a învăţat ca fiii lui Izrael să fie evlavioşi" (Lev. 22, 32). -VI ec. 75.
436. -"Afară de cîntăreţii canonici care stau la strană şi cîntă din cărţile de slujbă, nu se îngăduie altora să cînle în biserică, ca să nu facă dezordine." -l.aod.,15.
437. -"Nu este îngăduit citeţilor şi cînlăreţilor a purta orar ca ipodiaconii şi aşa să citească sau să cînle în biserică". -î^iod. 23.
438. -"Nu se cade să se rostească în biserică cînlări alcătuite de oricine, nici să se citească din cărţi neaprobate de biserică, ci numai din cărţile canonice ale Testamentului Vechi şi Nou".